Parlamentul European (PE) a adoptat acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind stabilirea unui termen de 30 de zile pentru plata datoriilor pe care autorităţile publice din statele membre UE le au la companii. Noile reguli trebuie să asigure că întreprinderile europene mici şi mijlocii nu vor mai avea probleme financiare din cauza întârzierii plăţilor din partea autorităţilor publice sau a altor companii, susţinând, astfel, continuarea afacerilor, inovaţia si siguranţa locurilor de muncă”, se arată într-un comunicat de presă. Conform comunicatului, termenul atât pentru sectorul public cât şi pentru cel privat, ca regulă generală, pentru efectuarea plăţii pentru bunuri sau servicii furnizate va fi de acum înainte de 30 de zile. De remarcat, arieratele statului român ajunseseră la sfârşitul lunii iunie la două miliarde de lei.
„Această directivă va duce la dezvoltarea unei noi culturi a plăţilor. Scopul nostru a fost acela de a asigura că drepturile întreprinderilor mai mici sunt protejate, pentru a îmbunătăţi lichiditatea şi a crea un climat mai bun pentru investiţiile în crearea de noi locuri de muncă”, a spus raportoarea Barbara Weiler, în timpul dezbaterii. Raportorul a subliniat faptul că intenţia Parlamentului nu este în niciun caz aceea ca perioada de implementare să fie de doi ani. „Din ianuarie, statele membre ar trebui să înceapă transpunerea în legislaţia naţională,” a adăugat Barbara Weiler, citată în comunicat.
„În ceea ce priveşte tranzacţiile între companii, termenul general de efectuare a plăţii este de 30 de zile, atâta timp cât nimic altceva nu este stipulat în contract. Dacă ambele părţi sunt de acord, termenul poate fi prelungit până la 60 de zile. Perioada poate fi extinsă chiar mai mult faţă de termenul de 60 de zile, dacă acordul dintre creditor şi debitor este «convenit în mod expres» şi dacă prelungirea termenului nu este «foarte injustă» faţă de creditor”, se arată în comunicat.
Pentru tranzacţiile dintre autorităţile publice şi companii, termenul de plată este de 30 de zile, potrivit hotărârii. „Dacă ambele părţi doresc să extindă termenul, acest lucru trebuie să fie convenit în mod expres şi «justificat din punct de vedere obiectiv», luând în considerare natura şi caracteristicile contractului. Deputaţii europeni au insistat mai ales pentru a asigura că autorităţile publice nu vor putea amâna efectuarea plăţilor mai mult de 60 de zile”, se arartă în comunicat.
Două luni pentru sănătate
Pe de altă parte, statele membre pot alege un termen de plată de până la 60 de zile pentru autorităţile publice din sistemul medical. „Aceasta se datorează naturii deosebite a acestor instituţii, cum ar fi spitalele, finanţate în mare parte prin rambursarea costurilor prin sistemele de protecţie socială”, se arată în comunicat.
Parlamentul a insistat ca membrii Consiliului să accepte o dobândă legală care să reprezinte suma ratei de referinţă plus cel puţin opt puncte procentuale. „Creditorul are dreptul de a obţine de la debitor o sumă minimă de 40 de euro, aceasta fiind compensaţia pentru costurile de recuperare. Perioada în care se poate asigura compatibilitatea dintre termenii contractuali şi bunurile sau serviciile prestate este de 30 de zile. Această perioadă poate fi extinsă în cazul unor contracte mai complexe, însă doar dacă acest lucru este convenit în mod expres, iar prelungirea nu este injustă faţă de creditor. Parlamentul a ţinut sa se asigure că perioada de verificare nu poate fi folosită ca un vid legislativ pentru a întârzia plăţile fără ca acest lucru sa fie necesar”, se mai arată în comunicat.
De remarcat, arieratele reprezintă o adevărată problemă a României. “Prioritatea României o reprezintă rezolvarea definitivă a problemei arieratelor, prin îmbunătăţirea disciplinei financiare în economie şi creşterea credibilităţii eforturilor de ajustare depuse de autorităţi”, declara directorul general adjunct al FMI, Murilo Portugal, în luna septembrie, cu ocazia aprobării eliberării celei de-a şasea tranşe din împrumultul de la FMI.
De la începutul acordului stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului. Arieratele trebuie eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, când este stabilită şi închiderea programului cu FMI.
