Ungaria are parte de una dintre cele mai mari poluări înregistrată la nivel mondial, după cum spun chiar oficiali maghiari de la Budapesta. Spargerea unui bazin de stocare de la un combinat de aluminiu, aflat în vestul Ungariei, a dus la adevărate inundaţii cu reziduuri chimice care au acoperit trei localităţi. Cel mai rău este că s-au înregistrat şapte morţi, şapte persoane erau date dispărute încă de la începutul tragediei, 04.10.2010, iar alţi aproape 150 de oameni au fost răniţi. Guvernul ungar a instituit, pe 05.10.2010, starea de urgenţă în trei comitate din vestul ţării, din cauza inundaţiilor produse de scurgerea de reziduuri toxice. Unda de poluare nu fereşte România, dar autorităţile, în frunte cu ministrul Mediului Laszlo Borbely, susţin că nu avem de ce ne teme şi laudă pe omologii lor maghiari pentru colaborare. În schimb, Greenpeace acuză Ungaria că nu a informat cu privire la concentraţiile otrăvii ajunse în Dunăre.
Accidentul s-a produs, pe 04.10.2010, la fabrica de alumină Ajkai Timfoldgyar al concernului MAL Zrt, la 160 km de capitala ţării, Budapesta. Ca urmare a exploziei survenite la depozitul de deşeuri toxice, s-au deversat cantităţi importante de reziduuri industriale, între care şi oxid de fier şi metale grele periculoase. Peste 600.000 de metri cubi de deşeuri, cu un Ph de 12-13, au inundat trei localităţi din judeţul Veszprem, aflat în vestul Ungariei, şi au ajuns în cursurile de apă din zonă, care se varsă într-un afluent al Dunării. Acest lucru poate duce la poluarea Bulgariei, României, Serbiei şi Ucrainei. Autorităţile maghiare au intervenit pentru a limita efectele poluării, dar, mai ales, de a limita extinderea acesteia pe Dunăre. S-a ajuns chiar la un baraj de ipsos care să stopeze înaintarea undei de poluare spre fluviu.
Autorităţile maghiare au declarat că au lansat o investigaţie în baza suspiciunilor de neglijenţă la locul de muncă, ca principală cauză a tragediei. Şeful Poliţiei Veszprem a precizat că proprietarul rezervorului, Mal Zrt, va fi cercetat.
Grijă internaţională
Pe lângă lupta cu noroiul roşu toxic, autorităţile de la Budapesta au avut un punct central – asigurarea comunităţii internaţionale că această catastrofă nu este chiar atât de mare, că este mai mult o dramă umană, ca să nu se producă şi repercusiuni în afara frontierelor. Se pare, totuşi, că autorităţile maghiare au încercat să ascundă „gunoiul” sub preş. Premierul Ungariei a estimat efortul de refacere a mediului la 10 milioane de euro, în contextul în care, tot el, a declarat că zece ani nu se mai poate locui acolo.
Solidaritate maghiaro-maghiară
Oficialii români şi-au arătat solidaritatea cu victimele din Ungaria, ministrul român al Mediului, Laszlo Borbely, susţinând, iniţial, că nimic nu indică o posibilă poluare a României din cauza eveminetului din ţara vecină, iar informările din partea acesteia fiind în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale. Pe de altă parte, specialiştii care supraveghează sistemul de gospodărire a apelor şi-au arătat nemulţumirea, sub rezerva anonimatului, faţă de lipsa de comunicare din partea maghiară, care nu a dat toate informaţiile necesare pentru ca România să-şi ia măsurile de prevedere.
România a înregistrat un puternic eveniment de poluare, în iarna lui 2000, când un iaz de decantare de la Baia Mare s-a rupt, iar 100.000 de metri cubi de ape cu cianuri s-au scurs şi au ajuns în Dunăre, dar fără a se înregistra victime sau răniţi. Atunci, Ungaria a apostrofat vehement România pentru acest eveniment şi a solicitat despăgubiri de 100 milioane de dolari.
Urecheală de la Greenpeace
Organizaţia de mediu Greenpeace a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă de la Centrul de Media al Parlamentului Austriei, rezultatele din urma analizei chimice a mostrelor de nămol roşu prelevate de către organizaţie, în Ungaria. Valorile s-au dovedit a fi surprinzător de mari. „Această poluare toxică presupune un risc în plus pe termen lung pentru ecosisteme şi pentru apa potabilă”, a declarat Herwig Schuster, chimist din cadrul Greenpeace. Analizele făcute de Agenţia Federală de Mediu din Austria, Viena, şi laboratorul Balint din Budapesta au arătat că, raportat la cantitatea totală de noroi roşu emisă în mediu, s-a deversat o cantitate de 50 de tone de arsenic. Analiza probelor dintr-un canal de apă din Kolontar indică un conţinut de arsenic 0,25 de miligrame pe litru, adică de 25 de ori mai mare decât limita admisă pentru apa potabilă.
Arsenicul este toxic pentru plante şi animale şi se poate acumula în organism, în special la nevertebrate, iar la oameni poate afecta sistemul nervos. Mercurul poate fi întâlnit de-a lungul lanţului trofic, se acumulează în special în peşti şi poate, ca şi arsenicul, să afecteze sistemul nervos.
Aceşti poluanţi sunt încă relativ într-o concentraţie mare, valoarea pH-ului scade (cum ar fi în râuri) pe măsură ce substanţele se răspândesc în apă.
Greenpeace a criticat puternic guvernul Ungariei în acest context pentru faptul că a ţinut ascunse informaţii despre cantitatea de substanţe toxice, faţă de victimele accidentului şi faţă de public.
