Predictibilitate, flexibilitate, echilibru între stat şi privat sunt câteva dintre concluziile celei de-a XXIII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, care a avut ca temă „Taxarea în domeniul resurselor energetice, între stimularea investiţiilor şi satisfacerea nevoilor bugetare”. Conform celor prezenţi, un nou sistem de taxare se va aplica doar la explorarea/exploatarea petrolului şi gazelor naturale (upstream) şi va combina taxa pe resurse (care se va aplica viitoarelor acorduri petroliere) cu un supra-impozit pe profit corelat cu deduceri pentru investiții (inclusiv pentru acordurile petroliere în vigoare). Cei prezenţi au declarat că trebuie încurajată producţia de petrol şi gaze, trebuie încurajate investiţiile, pentru că acestea conduc la crearea de noi locuri de muncă, mai ales în prezent, când preţul internaţional al petrolului a ajuns la circa jumătate faţă de cel de la mijlocul anului trecut şi de aproape trei ori mai ieftin decât cel mai mare preţ atins vreodată. S-a pus, de asemenea, problema includerii costurilor de ecologizare, s-a discutat despre luarea în calcul, atunci când se va definitiva impozitarea în sector, a producţiei şi costurilor pe sondă, despre implicarea specialiştilor în procesul de stabilire a noilor taxe, dar şi despre eliminarea „taxelor ascunse” şi încasarea de către autorităţile locale a unei părţi din taxele pe resurse.
Noul sistem fiscal pentru sectorul hidrocarburilor va fi supus dezbaterii publice peste aproximativ o lună de zile, a anunţat Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC. „Intenţionăm să lăsăm proiectul în dezbatere peste vară, pentru a introduce proiectul final de lege la aprobare în Parlament în sesiunea de toamnă”, a precizat acesta.
Conform reprezentantului MFP, noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de upstream (producţia de petrol şi gaze), precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment.
Manolescu a subliniat că există percepţia generală că redevenţele actuale aduc puţini bani la bugetul de stat, iar autorităţile şi-au propus să instituie un nou sistem, care să permită obţinerea unei cote a taxelor similară cu cea din statele cu resurse `asemănătoare. Cum, în cadrul actualelor acorduri petroliere, încheiate pe termen lung, nu poate fi modificat cuantumul redevenţelor, ministerul analizează introducerea unui impozit suplimentar pe profitul obţinut din activitatea de extracţie a hidrocarburilor. Însă Dan Manolescu a spus că nu a fost stabilit cuantumul acestei taxe, care va fi lansată dezbaterii publice după ce ministerul finalizează analiza şi simulările necesare.
„Piaţa aşteaptă un sistem care să ofere predictibilitate pe un termen mai lung şi să asigure colectarea unor sume comparabile cu ceea ce se obţine în alte state. Suntem în proces de a stabili acest mecanism, care să combine avantajele sistemului de redevenţe, care asigură stabilitatea colectării, un flux constant de sume la buget, cu flexibilitatea pe care un mecanism de impozitare a profitului o conferă, pentru a capta acele creşteri de preţ care, în această zonă a resurselor naturale, în ultimii ani sunt destul de frecvente. Dar acest sistem trebuie să permită şi o flexibilitate a investiţiilor de care operatorii economici au nevoie, pentru ca impozitarea să fie echitabilă pentru toate părţile implicate în proces”, a mai spus Manolescu.
Secretarul de stat susţine că, prin noul sistem de taxare, statul vrea să încaseze cel puţin la fel de mult la buget ca şi în actualul sistem (care include taxele aferente pe creşterile din liberalizarea preţului la gaze, taxa pe monopolul natural, dar şi taxa pe stâlp, câteva dintre acestea urmând să fie eliminate, unele mai repede, altele mai târziu).
Dan Manolescu a subliniat că taxarea profitului va fi unică, în timp ce noile redevenţe vor fi diferenţiate pe tipuri de zăcăminte (onshore, offshore, foraj la mică sau mare adâncime). De asemenea, ministerul va trebui să stabilească plafonul pentru deductibilităţile investiţiilor în producţia de petrol şi gaze.
Taxare în funcţie de gradul de dificultate al exploatării
Şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, a declarat că se lucrează la redevenţe diferenţiate în funcţie de gradul de dificultate al exploatării, precizând că la exploatările offshore şi de mare adâncime au acces doar companiile cu tehnologii avansate şi cu putere financiară mare. „La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate şi cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari pentru seismică. Vom introduce în proiectul de act normativ şi mecanismele care să facă diferenţiere între zonele clasice şi cele grele din punct de vedere al adâncimi, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual şi să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă şi unui
criteriu de atractivitate”, a explicat Duţu.
El consideră că actualul sistem al redevenţelor aplicat în ţara noastră se situează la nivelul pieţei europene, cu mici abateri, şi susţine că taxarea nouă va trebui să ţină cont şi de faptul că resursele noastre sunt spre epuizare, producţia scade, iar explorarea şi exploatarea de noi zăcăminte necesită mulţi bani. ”Noi exploatăm petrol din 1857! Zăcămintele noastre sunt depletate, avem un declin al producţiei. Exploatarea în continuare a zăcămintelor necesită sume suplimentare”, a mai spus Duţu.
Pe de altă parte, preşedintele ANRM a anunţat că licitaţia de atribuire a 36 de noi concesiuni de operare terestre şi marine în domeniul hidrocarburilor va avea loc după aprobarea noii legi privind taxare în domeniu.
Deputatul PNL Andreea Paul a spus că este adepta unor redevenţe mai mari şi a remarcat că „pluteşte” în spaţiul public viziunea că România trebuie să devină exportator de energie. Domnia sa a comentat: „Greşit! Este o crimă să exporţi materii prime. Este de datoria autorităţilor să aibă o strategie de dezvoltare industrială care să se bazeze cât mai mult pe procesarea energiei şi producţia cu valoare adăugată cât mai mare. Nu trebuie să promovăm noul sistem de redevenţe în lipsa unei strategii energetice şi a uneia aferentă dezvoltării economice. Avem tot ce ne trebuie, inclusiv investitori şi fonduri!”.
În replică, deputatul PSD Rodin Traicu a spus că exportul de gaze şi electricitate nu poate fi împiedicat, întrucât ar încălca principiul liberei circulaţii a mărfurilor în Uniunea Europeană. „Energia este o marfă, iar operaţiunile de import-export sunt dictate de mersul pieţei libere şi de profitabilitate”, a conchis acesta. Pe de altă parte, el a cerut ca, în noua legislaţie, să se ţină cont şi de investiţiile de mediu, pe care companiile în domeniu trebuie să le realizeze. ”Investiţiile în upstream au un ciclu lung, iar recuperarea acestora se face într-o perioadă îndelungată, lucru de care trebuie ţinut cont în noua legislaţie. Pe de altă parte, la costurile iniţiale, trebuie adăugate şi cele cu ecologizarea ulterioară a zonelor. Aceste investiţii de mediu nu aduc profit, dar sunt foarte mari şi trebuie recunoscute”, a mai spus Rodin Traicu.
Autorităţile locale ar trebui să încaseze o parte din taxe
La rândul său, deputatul liberal Lucian Bode a susţinut că redevenţele trebuie discutate împreună cu strategia energetică a ţării noastre, care nici până acum nu a ajuns în dezbatere publică. „Personal, eu cred într-o soluţie echitabilă şi pentru stat, şi pentru investitori. Susţin un sistem flexibil, în care redevenţa să aibă două componente: una care să ţină cont de preţul barilului de petrol (şi care să fie mai mare atunci când preţul internaţional e mare, şi scăzută, atunci când preţul e mic) şi una de cantitatea producţiei. Astfel, statul ia mai mulţi bani când câştigă şi investitorii”, a mai spus Lucian Bode. Pe de altă parte, el a pus problema investiţiilor ce trebuie realizate în infrastructura de transport al gazelor naturale, de la zăcămintele din Marea Neagră, până la ţărm, în interconectări, dar şi în creşterea capacităţilor de înmagazinare. Aceste investiţii urmează să fie făcute atât de companii de stat, precum Romgaz şi Transgaz, dar şi de companii private, iar costurile trebuie recunoscute şi recuperate. În plus, Lucian Bode este de părere că şi autorităţile locale ar trebui să încaseze o parte din taxele ce se încasează din exploatarea resurselor ce se găsesc pe raza unei localităţi.
Fostul preşedinte al ANRM, Alexandru Pătruţi, a declarat că veniturile la buget din activitatea petrolieră sunt de câteva ori mai mari decât cele din redevenţe. „Nu trebuie să ne punem speranţe că o creştere a redevenţelor ar aduce mai mulţi bani la buget! Dacă acestea vor fi prea mari, companiile nu vor mai investi; vor neglija creşterea producţiei, ceea ce, în final, va duce la o diminuare a încasărilor din redevenţe”, a spus Alexandru Pătruţi. La rândul său, rectorul onorific al Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti, Nicolae Napoleon Antonescu, a adus în discuţie relaţia intrinsecă între investiţii şi locuri de muncă. „În prezent asistăm, aş putea zice, la o scădere dramatică a preţului internaţional al petrolului. Această scădere a dus la o diminuare drastică a investiţiilor în domeniu, ceea ce a condus la micşorarea numărului de angajaţi în domeniul prospecţiunilor, în explorarea zăcămintelor. Trebuie să fim foarte atenţi cu sistemul de taxare, pentru a impulsiona investiţiile, ceea ce va duce şi la crearea de noi locuri de muncă”, a spus Antonescu.
De altfel, şi Constantin Căpraru a declarat că, pentru a se realiza un sistem corect de taxare, ar trebui făcute studii de caz, iar decizia ar trebui luată numai în urma acestora.
Cadru fiscal stabil pe termen lung
Reprezentanţii companiilor petroliere şi-au reiterat dorinţa de a avea un cadru fiscal stabil, pe termen lung, şi au solicitat autorităţilor să nu descurajeze, prin noile taxe, investiţiile din domeniu.
„Puţurile offshore sunt proiecte pe mai multe decenii. Costurile sunt ridicate. Ne gândim la investiţii de mai multe miliarde de euro, iar investitorii au nevoie de predictibilitate şi un mediu competitiv”, a declarat John Knapp, preşedintele Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA). Knapp este şi directorul general ExxonMobil România, care, împreună cu OMV Petrom, explorează perimetre în economică exclusivă a României din Marea Neagră. “Din punct de vedere geologic există întotdeauna incertitudini: doar una din cinci sonde are succes. Mai mult, în medie, abia după 10 ani de la explorarea iniţială se poate produce. În plus, nu există infrastructură offshore, ceea ce înseamnă că noi va trebui să o construim”, a mai spus Knapp.
Pe de altă parte, Harald Kraft, directorul general al Stratum Energy România (al treilea cel mai mare producător de gaze naturale din ţară, după Romgaz şi OMV Petrom), a pus problema ”taxelor ascunse”. ”Un exemplu în acest sens îl reprezintă alimentarea cu gaze a termocentralelor. Conform legislaţiei în vigoare, pentru energia termică livrată populaţiei, termocentralele primesc gaze la preţul pe care îl plăteşte şi populaţia”, a spus Kraft. Reamintim, în prezent, pe piaţa liberă, gazele se tranzacţionează la preţuri de circa 88-90 lei/MWh, în timp ce preţul reglementat pentru populaţie este de 53 lei/MWh. Termocentralele, deşi sunt mari consumatori şi ar trebui să-şi achiziţioneze gazele de pe piaţă, primesc gaze, pentru producerea energiei termice livrată populaţiei, la preţul de 53 lei/MWh. ”Diferenţa între 53 şi 90 lei/MWh o suportăm noi, producătorii de gaze naturale. Practic, subvenţionăm populaţia, deşi aceasta ar trebui să fie datoria autorităţilor. Pentru noi, această subvenţie reprezintă o taxă ascunsă”, a mai spus directorul Stratum Energy.
La rândul său, Anne Marie Gestin, director financiar al GDF Suez România, a ridicat problema liberalizării preţului gazelor naturale. ”România are resurse naturale, dar pe care trebuie să le gestioneze cu grijă. De exemplu, în domeniul gazelor naturale, s-a aprobat un calendar de liberalizare a preţurilor. Dar, această liberalizare trebuie realizată cu grijă, să nu omoare industria şi consumatorii casnici. Nu trebuie să ne grăbim”, a spus Anne Marie Gestin.
Reamintim, în prezent, companiile plătesc redevenţe de 3,5%-13,5% din producţia de petrol şi gaze, în funcţie de cantitatea extrasă. În plus, companiile plătesc o taxă pe construcţiile speciale, cum ar fi puţurile petroliere, şi o taxă de până la 60% pe veniturile rezultate din preţurile mari generate de procesul de dereglementare a pieţei energiei. Ambele taxe au caracter temporar.
România nu a mai modificat nivelul redevenţelor din 2004, condiţie prevăzută în cadrul acordului de privatizare a companiei Petrom, deţinută în prezent de grupul austriac OMV. Autorităţile intenţionau să introducă noul sistem de redevenţe anul trecut, dar alegerile prezidenţiale din noiembrie au întârziat discuţiile.
