În cadrul evenimentului ICT 2010 „Digitally driven”, care se desfăşoară în perioada 27 – 29 septembrie la Bruxelles, se dezbat teme privind tehnologiile digitale, care au un impact potenţial enorm asupra vieţii noastre de zi cu zi şi, de asemenea, au o importanţă crucială din punct de vedere economic. Favorizarea inovării în domeniul ICT este un element-cheie al strategiei UE privind asigurarea competitivităţii şi prosperităţii în Europa.
În cadrul ICT 2010, cercetători, reprezentanţi ai industriei, investitori şi factori de decizie politică discută despre viitorul tehnologiilor digitale. Evenimentul se axează pe priorităţi politice, precum Agenda digitală europeană şi finanţarea cercetării şi inovării în sectorul ICT, în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2011-2012.
Subiectele aflate în dezbatere se referă la cercetarea pentru dezvoltarea tehnologiei ICT, reacţia industriilor implicate, de la energie, la educaţie şi turism, de la telecom la transport, cu o intensă participare a IMM-urilor. La manifestarea şi-au anunţat prezenţa peste 6.000 de participanţi.
Dezbaterea “Viitorul plan de acţiune în domeniul digitalizării” din cadrul ICT 2010, susţinută de de Henry Mackram (iniţiatorul Institutului Minţii din Elveţia), a reprezentat baza dezbaterii pentru un număr mare de panelişti, reprezentând cercetarea industrială şi administraţia europeană, printre care reprezentanţi ai industriei telecom, ai unor companii de produse bio (importante pentru sănătate), dar şi decidenţi în guvernarea europeană.
În cercetare există speranţa ca, până în 2020, să existe o modelare aproape completă a proceselor creierului uman (care este “cel mai bun computer”), modelări ce pot fi utilizate în crearea de servicii pentru oameni, aşa cum arăta Mackram. Problema industriei este, însă, mult mai complicată: începând de la garantarea siguranţei individuale şi colective, siguranţa economică, până la siguranţa energetica se ridică multe posibile semne de întrebare şi chiar riscuri, pentru că vorbim despre compatibilizarea tehnologiilor, până la compatibilizarea sistemelor administrative şi sociale.
De la aceste obiective de perspectivă, discuţia s-a îndreptat către aspectele privind politicile de dezvoltare pe care Comisia Europeană şi guvernele naţionale ar trebui să le adopte. Astfel, introducerea broad band (banda largă, pentru a permite creşterea vitezei de comunicare), până la modul în care se poate finanţa ştiinţa (dacă ar trebui să fie entităţi private, care să dezvolte noi tehnologii, şi cum poate fi, totuşi, controlată aplicarea paşnică a noilor descoperiri).
Un alt aspect discutat s-a referit la creşterea nivelului de pregătire a populaţiei, pentru a înţelege tehnologia. O altă remarcă în dezbatere s-a referit la nevoia de a schimba modelul de instruire al copiilor, care oricum sunt obişnuiţi să lucreze cu tehnologia şi cu noi cunoştinţe. De asemenea, participanţii au subliniat nevoia de modernizare şi simplificare rapidă a birocraţiei, de reducere a acesteia.
Un subiect foarte discutat a fost cel al energiilor regenerabile, al soluţiilor de economisire a energiei, chiar şi în industria de calculatoare.
Astfel, concluzia acestei reuniuni a fost, practic, aceea că agenda de dezvoltare pentru viitorul INTERNETULUI reprezintă o dezbatere, care are un mare impact asupra întregii societăţi.
De la Bruxelles,
Carmen Dumitriu
