Într-o analiză transmisă de Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) se arată evoluţia producătorului de electricitate, de la înfiinţare până în prezent, în contextul actualelor politici energetice naţionale şi europene, în special a celor ce privesc condiţionalităţile de mediu.
Conform CE Oltenia, consumul industrial de energie electrică a scăzut cu 6% în perioada 2012 (anul în care a fost înfiinţată compania) – 2014, cota de piaţă a CEO a scăzut cu 8,9% (de la 30,4% în 2012, la 21% în 2014), iar preţul pe bursă al unui MWh s-a diminuat cu 25,7% (de la 223,7 lei/MWh în 2012, la 166,16 lei/MWh în 2014).
Reprezentanţii CE Oltenia arată că această cotă de piaţă a producătorului pe bază de cărbune s-a micşorat ”în urma creşterii nejustificate a cotei energiilor regenerabile raportat la necesarul de energie din sistemul energetic naţional (SEN)”. În analiză se arată şi că, în prezent, în România, există o putere instalată de aproximativ 24.400 MW, din care peste 5.000 MW reprezintă sursele regenerabile, în condiţiile în care consumul ajunge, în medie, la 7.000 MW. Conform CEO, preţul pe bursă a scăzut ca urmare a ofertelor acestor producătorilor din surse regenerabile puternic subventionaţi. Se pare că suntem ţara cu cea mai mare subvenţie pentru energia regenerabilă din Europa şi chiar din lume – în prezent, în România, energia eoliană beneficiază de subvenţii de peste 200 lei/MWh, iar cea solară de peste 1.000 lei/MWh. Astfel, consumatorii plătesc la noi o subvenţie de 11 euro/MWh, pe locul II – la mare distanţă – urmează Italia, cu 1,6 euro/MWh, locul III – Germania, cu 0,5 euro/MWh, locul IV – Franţa, cu 0,22 euro/MWh. CE Oltenia nu primeşte subvenţii.
Un impact negativ asupra rezultatelor companiei l-a avut preţul certificatelor de CO2, care a crescut cu 55,5% (de la 4,5 euro/certificat în 2012, la 7 euro/certificat în 2014). De asemenea, numărul de certificate de CO2 ce trebuie achiziţionate de CEO a crescut de peste trei ori (de la 4 milioane în 2012, la 12,5 milioane în 2014), ca urmare a eliminării cotelor gratuite alocate conform directivelor Comisiei Europene.
În analiză se mai arată că valoarea penalităţilor aplicate creanţelor istorice a crescut cu 266,6 %: de la 15 milioane euro în 2012, la 55 milioane euro în 2014 (penalităţile aferente creanţelor istorice sunt considerate venituri, iar societatea plăteşte impozit pentru acestea).
De asemenea, s-au majorat sumele necesare a fi rambursate la bănci, cu 106,5% (de la 61.919.000 lei în 2012, la 127.915.000 lei în 2014). Explicaţia constă în obligaţia CE Oltenia de a achita plăţile aferente creditelor pentru investiţiile accesate de fostele complexuri energetice pentru proiectele de privind conformarea la obligaţiile de mediu.
”Toate aceste elemente sunt definitorii pentru situaţia financiară a companiei şi niciuna dintre aceste valori nu este un rezultat al acţiunilor întreprinse de conducerea companiei. Datorită modalităţilor de transpunere a directivelor UE, prin care producătorii de energie pe bază de cărbune din România au fost mult dezavantajaţi faţă de cei din celelalte ţări europene, conducerea CEO a susţinut permanent, atât prin notificări oficiale către ANRE şi Transelectrica, cât şi prin prezentarea publică, repetată, a pozişiei sale, necesitatea formării unui mix energetic eficient (o reorganizare a producătorilor pe modelul marilor companii din UE, deoarece, în actuala organizare, nu există o piaţă concurenţiala reală, spre deosebire de restul ţărilor, unde există numai mix de surse pentru producerea energiei electrice)”, se mai arată în analiză
Reprezentanţii CE Oltenia mai arată că au propus stabilirea unor valori maxime pentru capacităţile parcurilor solare şi eoliene, în funcţie de consum şi de siguranţa SEN şi, de asemenea, au propus stabilirea unor reguli de calcul al taxelor pentru certificatele verzi (cote obligatorii), precum şi pentru tarifele de transport şi distribuţie. ”Ieftinirea imediată a energiei electrice la consumator, prin reducerea cotei de certificate verzi şi a preţului certificatului ar putea duce la reindustrializarea ţării şi creşterea consumului de energie”, mai arată reprezentanţii CEO.
De asemenea, aceştia au propus introducerea rezervării de capacitate pentru echilibrarea sistemului energetic, precum şi deblocarea capacităţii de transfer şi pentru PZU, la graniţa cu Ungaria.
”Toate acţiunile care decurg din aplicarea actualei legislaţii din domeniul energetic, inclusiv legislaţiei secundare aferente, sunt în spiritul reducerii cotei de piaţă a cărbunelui şi renunţării la producătorii de energie convenţională”, se mai arată în analiza CE Oltenia.
