Rezultatul net a doi giganți energetici mondiali a scăzut anul trecut pe fondul declinului cotaţiilor petrolului și respectiv din cauza scăderii vânzărilor şi a fluctuaţiilor de curs valutar.
Profitul Chevron, al doilea mare grup energetic din SUA în funcţie de capitalizare, după Exxon Mobil, a scăzut în trimestrul patru cu 30%, de la 4,93 miliarde de dolari în urmă cu un an la 3,47 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, din cauza declinului cotaţiilor petrolului. Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.
La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013, potrivit Mediafax.
Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.
Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.
Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.
Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.
În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.
Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.
În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.
Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.
După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.
Și profitul rușilor de la Gazprom s-a prăbușit
De asemenea, profitul net al Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume, a scăzut cu 62% în trimestrul trei din 2014, din cauza scăderii vânzărilor şi a fluctuaţiilor de curs valutar, transmit Bloomberg şi Reuters.
Anul trecut, rubla s-a depreciat cu 42% faţă de dolar, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei din cauza implicării în conflictul din Ucraina şi a declinului preţului ţiţeiului.
Vânzările au scăzut în trimestrul trei din 2014 cu 5,9%, la 1.130 miliarde de ruble.
Gazprom a anunţat că a constituit provizioane de 83,9 miliarde de ruble pentru datoria la gaze a Ucrainei.
În primele nouă luni din 2014, profitul net al companiei ruse a scăzut cu 35%, la 556,3 miliarde de ruble (8,13 miliarde de dolari). Gazprom a anunţat că a constituit provizioane de 83,9 miliarde de ruble pentru datoria la gaze a Ucrainei.
Un declin mai accentuat al preţului la ţiţei ar putea afecta afacerile Gazprom, inclusiv capacitatea de a-şi finanţa investiţiile planificate, a avertizat joi grupul rus. Din iunie 2014, preţul barilului de ţiţei pe plan global a scăzut cu aproximativ 60%.
Ucraina a fost nevoită să-şi majoreze importurile de gaze naturale din Europa, după ce Rusia, principalul său furnizor, a decis la data de 16 iunie 2014 să-şi suspende livrările din cauza dezacordurilor dintre Moscova şi Kiev cu privire la preţul gazelor naturale şi datoriile Kievului. Rusia a reluat livrările de gaze naturale la data de 9 decembrie după ce Ucraina a plătit în avans suma de 378 de milioane de dolari pentru achiziţionarea unui miliard de metri cubi de gaze naturale în luna decembrie.
Grupul rus Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei şi jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
