Slovacii propun construirea unei conducte, care va aduce gaze din vestul Europei spre zona balcanică, România urmând să aibă un rol cheie în acest proiect. Pe de altă parte, ruşii anunţă că, după South Stream, renunţă şi la prelungirea gazoductului Nord Stream spre Marea Britanie. Reamintim, după ce proiectul Nabucco, prin care gazele din zona caspică urmau să ajungă în Europa, a eşuat, Eastring este proiectul care readuce România pe harta gazoductelor.
Eustream, compania care operează reţeaua de gazoducte din Slovacia, se aşteaptă să semneze, în următoarele două săptămâni, un memorandum de înţelegere cu companiile similare din România şi Bulgaria cu privire la un proiect denumit Eastring, care prevede construirea unei noi conducte destinate transportului de gaze naturale din Europa Occidentală via România spre ţările din Balcani, a declarat preşedintele Eustream, Tomas Marecek, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Eastring, o conductă cu o lungime de 570 de kilometri, ar urma să aibă o capacitate de până la 20 de miliarde de metri cubi pe an şi ar putea transporta gaze naturale atât din Rusia, cât şi din Occident spre Balcani. Conducta ar urma să facă legătura între reţeaua de conducte a Eustream, conducta Soyuz din Ucraina până la graniţa cu România şi, de aici, până în Bulgaria.
“Ne aşteptăm să semnăm un memorandum de înţelegere cu omologii români şi bulgari în două săptămâni“, a declarat preşedintele Eustream, Tomas Marecek, la o conferinţă organizată la Viena. “Eustream este principalul susţinător al acestui proiect, dar vom discuta cu mai multe părţi, care ar putea, teoretic, participa în calitate de acţionar. Avem de gând să discutăm cu o serie de mari companii germane. Cu siguranţă vom discuta cu OMV şi am avut deja discuţii cu Gaz de France“, a mai spus Marecek. Potrivit acestuia, Eustream are în vedere înfiinţarea unei companii mixte cu mai multe companii străine pentru a construi acest proiect, ale cărui costuri sunt estimate între 750 de milioane şi 1,2 miliarde de euro, în funcţie de ruta finală.
Pe lângă gazele naturale ruseşti, noua conductă ar putea fi aprovizionată atât cu gaze de la hubul din Austria, cât şi din surse alternative, precum cele din Marea Caspică şi Marea Mediterană. “Dacă va fi construită această conductă, va fi în beneficiul întregii Europe, în special a acestei regiuni, care ar deveni mai puţin dependentă de Rusia, în special în termeni de diversificare a rutelor de tranzit, dar şi a surselor de aprovizionare“, a apreciat Tomas Marecek.
Romania ar urma să aibă un rol-cheie în proiectul Eastring, având în vedere că cea mai mare parte a conductei ar urma să se afle pe teritoriul său.
Gazprom renunţă şi la prelungirea Nord Stream
După ce a anunţat că renunţă la gazoducutul South Stream, Gazprom a anulat şi planul de a construi două noi ramificaţii ale gazoductului Nord Stream, din cauza situaţiei politice complicate, au declarat pentru Reuters surse din cadrul companiei ruse de stat, care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Nord Stream transportă gaze ruseşti în Europa prin Marea Baltică. Gazele naturale ruse sunt, în prezent, transportate prin două conducte, cu o capacitate de 27,5 miliarde de metri cubi fiecare, inaugurate în noiembrie 2011 şi octombrie 2012, transmite Agerpres.
“În prezent situaţia politică este complicată. Nu ni se permite accesul la Opal (gazoductul din nord-estul Germaniei). De ce să mai construim încă două ramificaţii? Nu le mai construim“, afirmă sursele. Opal face legătura între gazoductul Nord Stream şi reţeaua de transport a gazelor naturale din Europa. Prin această conductă gazul natural rusesc trece prin Germania spre Cehia.
Anul trecut, Gazprom a anunţat că ar putea extinde gazoductul care trece prin Marea Baltică spre Germania, cu o ramificaţie până în Marea Britanie. O a doua sursă a confirmat că Gazprom nu intenţionează în prezent să extindă gazoductul spre Marea Britanie.
Gazoductul Nord Stream a fost conceput pentru transportul de gaze ruseşti în Europa prin Marea Baltică, ocolind Ucraina. Tronsonul său maritim, cu o lungime de 1.220 km, leagă oraşul rus Viborg de oraşul german Greifswald. Gazprom deţine 51% din Nord Stream, Wintershall şi E.ON din Germania câte 15,5%, iar Gasunie (Olanda) şi GDF Suez (Franţa) câte 9%.
