Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, aşa cum era de aşteptat, să dea drumu’ la tiparniţă. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat măsuri de relaxare cantitativă (QE) de până la 60 de miliarde de euro pe lună, din martie 2015 până în septembrie 2016, pentru a revigora economia zonei euro, transmite Reuters. Ceea ce înseamnă un total maxim de 1.140 miliarde de euro, adică aproximativ suma vehiculată până acum, de 1.100 miliarde de euro. În schimb, suma lunară, de 60 miliarde de euro, este peste ceea ce se aşteptau pieţele – de 50 miliarde de euro. Totuşi, dacă până acum se vorbea că această intervenţie a Băncii Centrale Europene se va derula până la sfârşitul anului viitor, Draghi a anunţat că se va finaliza în septembrie 2016, cu 3 luni mai puţin.
“Conform programului extins al BCE, achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste se vor ridica la 60 de miliarde de euro“, a afirmat Mario Draghi.
Propunerea de a injecta bani în economia zonei euro reflectă determinarea preşedintelui BCE, Mario Draghi, de a extinde bilanţul instituţiei pentru a preveni deflaţia şi a stimula redresarea zonei euro.
Suma raportată de Mario Draghi este mai ridicată decât se aşteptau pieţele – 50 miliarde de euro – iar, după anunţarea detaliilor planului BCE, bursele europene au crescut, iar euro s-a depreciat la 1,568 dolari. Şi randamentele obligaţiunilor guvernamentale portugheze, spaniole şi italiene pe zece ani au înregistrat scăderi record.
Prin acest program, cele 19 bănci centrale din zona euro vor prelua o parte din riscurile legate de achiziţionarea de către BCE a obligaţiunilor guvernamentale. Achiziţionarea de obligaţiuni publice şi private se va realiza conform cotei de capital a fiecărei ţări reprezentate în BCE, prin intermediul băncii naţionale. Achiziţionarea de obligaţiuni suverane va reduce, de asemenea, şi costurile la care se împrumută statele din zona euro, va sprijini creditarea bancară şi va duce la deprecierea euro, care va fi mai competitiv.
Mario Draghi a recunoscut că decizia de a lansa acum programul de “achiziţie a datoriilor“ nu a fost adoptată în unanimitate, dar că beneficiază de sprijinul unei mari majorităţi a consiliului executiv, relatează agenţia EFE. “A fost o mare majoritate“, care a sprijinit măsura, precum şi “un consens“ în asumarea riscului, care este împărţit până la un procentaj de 20%, astfel încât 80% din riscul de neplată şi-l va asuma, singură, banca naţională ce va achiziţiona datoria, a spus Draghi.
Preşedintele BCE a insistat asupra faptului că programul de cumpărare a datoriilor era necesar pentru recuperarea economică şi pentru a aduce inflaţia mai aproape de obiectivul băncii, de 2%.
Totuşi, Draghi a precizat că ţările aflate sub programe de asistenţă financiară, cum ar fi Grecia şi Cipru, vor fi incluse în programul de stimulare al BCE, dar cu anumite condiţii. Şi cancelarul german, Angela Merkel, a avertizat că orice decizie adoptată de BCE nu ar trebui să înlocuiască măsurile adoptate de guverne pentru a ţine sub control problema datoriei suverane.
Declaraţiile vin în contextul în care Parlamentul grec şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice, care sufocă economia Greciei.
BCE a a mai decis să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%. De asemenea, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată şi dobânda la facilitatea de creditare marginală, la 0,30%, precum şi dobânda la depozite, la minus 0,20%.
Actualul program de stimulare al BCE este menit să evite intrarea celor 19 state din zona euro într-o perioadă de deflaţie. Rata anuală a inflaţiei în eurozonă a continuat să scadă în decembrie, ajungând la minus 0,2%, mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Aceasta este prima scădere a inflaţiei în teritoriul negativ înregistrată de zona euro după luna octombrie 2009.
Totuşi, rata inflaţiei în zona euro va continua să scadă în următoarele luni, înainte de a urca uşor spre sfârşitul anului, a afirmat Mario Draghi, conform Reuters, preluat de Agerpres. “Inflaţia ar urma să rămână la un nivel foarte scăzut sau chiar în teritoriul negativ în următoarele luni. Un astfel de nivel scăzut al inflaţiei nu poate fi evitat pe termen scurt, ţinând cont de declinul semnificativ al preţului ţiţeiului, şi estimăm că, în următoarele luni, nu va avea loc o corecţie semnificativă’, a declarat şeful BCE.
Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la petrol vor duce la o creştere graduală a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a explicat Draghi.
Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor – mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.
Începând din luna ianuarie 2015, consiliul guvernatorilor BCE se va reuni o dată la şase săptămâni în loc de o dată pe lună ca până acum. Consiliul guvernatorilor BCE este compus din cei şase membri ai boardului executiv al BCE, precum şi guvernatorii băncilor centrale din zona euro, grup care, de la 1 ianuarie 2015, este compus din 19 ţări, odată cu aderarea Lituaniei la euro.
Decizii elveţiene de frica BCE
În data de 15 ianuarie 2015, francul elveţian s-a apreciat puternic pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană urma să înceapă un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro faţă de dolar. În acest condiţii, Banca Elveţiei ar fi trebuit să cumpere agresiv euro pentru a putea menţine minimul cursului de schimb EUR/CHF de 1,20, cumpărări care ar fi produs pierderi instituţiei.
Pe de altă parte, “jocurile“ de la Frankfurt şi Berna au făcut ca, pe piaţa valutară, cursul de schimb al leului în raport cu francul elveţian să-l depăşească pe cel raportat la euro. Banca Naţională a României a calculat joi, după decizia BCE, un curs de 4,5152 lei pentru un franc şi de 4,5005 lei pentru un euro.
Astfel, leul a mai pierdut aproape un ban în faţa francului elveţian, în creştere cu 0,22% de la 4,5054 lei pentru un franc cât a fost miercuri. În raport cu euro, moneda naţională a câştigat 1,05 bani, în scădere cu 0,23% de la 4,5110 lei/euro în şedinţa precedentă.
Faţă de dolar, leul s-a apreciat joi semnificativ, cu 2,68 bani (+0,54%), la un curs de referinţă de 3,8721 lei/dolar, în comparaţie cu 3,8989 lei/dolar, cum se stabilise în ziua precedentă.
Şi gramul de aur s-a ieftinit, joi, cu 2,36 lei (1,45%), până la valoarea de 160,3149 lei, faţă de 162,6784 lei, la cât a fost cotat miercuri.
Francul elveţian s-a apreciat puternic, începând cu data de 15 ianuarie, când, la Bucureşti, leul a pierdut aproape 16% faţă de franc, până la un minim istoric de 4,3287 lei, cu 58,7 bani peste cotaţia din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.
