Schimbările climatice au făcut din 2014 cel mai călduros an

Anul 2014 a fost cel mai călduros înregistrat la nivel global de la începutul măsurătorilor de temperatură, în 1880, au anunţat NASA şi Agenţia americană pentru oceane şi atmosferăa (NOAA). Pe de altă parte, schimbările climatice şi rata alarmantă de extincţie a speciilor de animale şi plante plasează Terra într-o epocă periculoasă pentru omenire.

NASA şi NOAA au subliniat că acest fenomen al creşterii temperaturii la nivel mondial reflectă mai ales creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră ca rezultat al activităţii umane.

În luna decembrie 2014 s-a înregistrat, de asemenea, o temperatură medie la suprafaţa oceanelor şi a uscatului fără precedent în ultimii 134 de ani pentru ultima lună a anului, a precizat NOAA. Agenţia a anunţat că măsurătorile efectuate în mod independent de NASA au confirmat datele.

Temperatura medie din decembrie a fost cu 0,77 grade Celsius peste media înregistrată în secolul al XX-lea.

Raportat la nivelul întregului an 2014, temepratura medie la sol şi la suprafaţa oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului al XX-lea, depăşind recordurile precedente din 2005 şi 2010, de 0,04 grade Celsius.

Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs pe parcursul ultimelor trei decenii, iar cei mai calzi zece ani s-au înregistrat începând din 2000, dacă se exclude anul 1998.

„În timp ce temperatura medie a unui an poate fi influenţată de condiţii meteo extreme, tendinţele de încălzire pe termen lung pot fi atribuite factorilor care contribuie la schimbările climatice şi care sunt dominaţi în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană”, a declarat Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru studii spaţiale al NASA.

În 2014, temperatura medie globală la nivelul uscatului s-a situat cu un grad Celsius peste media secolului trecut, fiind a patra cea mai ridicată valoare din 1880 până în prezent. La nivelul oceanelor, temperatura a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media ultimilor 134 de ani, ceea ce o face cea mai ridicată valoare de când se efectuează măsurători.

Temperatura medie de la baza stratosferei (între 15 şi 20 de kilometri altitudine) a scăzut, în timp ce temepraturile din troposferă, straturile cele mai joase ale atmosferei, au crescut, un indicator al încălzirii cauzate de gazele cu efect de seră, potrivit NOAA.

Conform datelor analizate de Universitatea Rutgers, suprafaţa medie a păturii de zăpadă anuale în emisfera nordică în 2014 a fost de 63,4 milioane de kilometri pătraţi, undeva la jumătatea valorilor măsurate de la debutul observaţiilor efectuate cu ajutorul sateliţilor în 1978.

Suprafaţa medie a zonei acoperite de gheaţă în Oceanul Arctic a fost de 28,4 milioane de kilometri pătraţi în 2014, a şasea cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţă din ultimii 36 de ani. În schimb, întinderea de gheaţă din Antarctica a înregistrat un record în 2014, pentru al doilea an consecutiv, cu o suprafaţă de 33,8 milioane de dolari.

Temperaturile record s-au produs în lipsa absenţei lui El Niño, curentul cald din Oceanul Pacific, a anunţat NOAA. El Niño apare, în medie, la fiecare cinci până la şapte ani şi exercită o puternică influenţă asupra climei globale.

În cel mai recent raport, publicat în aprilie 2014, Grupul interguvernamental de experţi privind climatul (Giec) a estimat că, fără o schimbare majoră şi rapidă în ceea ce priveşte industria energetică globală, foarte dependentă de cărbune şi petrol, creşterea temperaturii medii globale va fi între 3,7 şi 4,8 grade Celsius la orizontul anului 2100.

Potrivit Giec, omenirea are puţin timp la dispoziţie pentru a acţiona în ceea ce priveşte limitarea creşterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius până la finalul acestui secol, raportat la nivelul temperaturii din era pre-industrială.

Pe de altă parte, potrivit experţilor, o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de două grade Celsius ar putea duce la schimbări climatice ce vor avea consecinţe dezastruoase, printre care creşterea periculos de mult a nivelurilor oceanelor din cauza topirii accelerate a gheţarilor arctici, multiplicarea fenomenelor meteorologice catastrofale, dispariţia unor specii de animale din cauza distrugerii habitatului şi înmulţirea conflictelor.

La rândul său, Bob Ward, responsabil în cadrul Institutului de Cercetare Grantham pentru schimbări climatice din cadrul London School of Economic, a spus că „acest record de temperatură din 2014 ar trebui să atragă atenţia guvernelor din întreaga lume referitor la amploarea riscurilor ridicate de încălzirea globală şi nevoia urgentă de a acţiona”. „Este nevoie de încheierea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul summitului ONU privind clima, din decembrie 2015, de la Paris”, a spus Bob Ward.

Terra într-o epocă periculoasă pentru omenire

Schimbările climatice şi rata alarmantă de extincţie a speciilor de animale şi plante plasează Terra într-o epocă periculoasă pentru omenire, au anunţat autorii unui studiu despre impactul oamenilor asupra naturii.

Studiul, realizat de o echipă de 18 experţi internaţionali, are la bază un raport din 2009 despre „limitele planetare” pentru siguranţa speciei umane şi a tras, de asemenea, un semnal de alarmă în legătură cu defrişarea pădurilor şi poluarea cu azot şi fosfor cauzată de îngrăşăminte.

„Nu cred că am distrus iremediabil planeta, dar suntem pe punctul de a crea o lume mult mai dificilă”, a spus Sarah Cornell, de la Stockholm Resilience Centre, coordonatoarea acestui studiu care se doreşte a fi un ghid al felului în care omenirea trebuie să exploateze resursele de pe Terra.

„Patru limite au fost depăşite, plasând omenirea într-o epocă periculoasă”, afirmă acest studiu, publicat în revista Science, referindu-se la schimbările climatice, dispariţia speciilor, modificarea folosirii terenurilor şi poluarea cauzată de îngrăşăminte.

Dintre cele nouă limite analizate, consumul de apă dulce, acidificarea oceanelor şi subţierea stratului de ozon sunt considerate că s-ar afla încă în intervale sigure. Altele, inclusiv nivelul de poluare atmosferică, urmează să fie monitorizat şi reanalizat cu atenţie, transmite Mediafax.

Potrivit acestui raport, schimbările climatice şi extincţia speciilor reprezintă principalele două motive de îngrijorare. „Fiecare are potenţialul, pe cont propriu, de a duce sistemul terestru într-o stare nouă, dacă aceste două limite sunt încălcate considerabil şi în mod persistent”, afirmă autorii studiului.

Îngrijorări au fost formulate şi în privinţa creşterii concentraţiei de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră, care a ajuns la 397 părţi per milion (ppm) în atmosfera terestră, depăşind valoarea de 350 ppm, pe care studiul o consideră o limită superioară pentru traiul în condiţii de siguranţă pe Terra.

Reprezentanţi ai peste 200 de guverne se vor întâlni la Paris în a doua jumătate a anului 2015 pentru a încerca să încheie un acord cu scopul de a limita încălzirea globală, pentru a evita inundaţiile, secetele, valurile de căldură şi creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, puse pe seama creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Practic, este vorba de continuarea Protocolului de la Kyoto, care prevedea diminuarea gazelor cu efect de seră cu 6% şi care şi-a încheiat valabilitatea în anul 2012.

De asemenea, autorii studiului spun că ratele de dispariţie a unor specii de animale şi plante, cauzate de factori precum poluarea şi despăduririle, sunt de la 10 până la 100 de ori mai mari decât nivelurile de siguranţă.