Rezervele valutare ale băncilor centrale au scăzut, în trimestrul al treilea, pentru prima dată după criza financiară globală, punând capăt unei decade de diversificare faţă de dolarul american şi riscând să reducă sprijinul pentru euro şi dolarul australian şi cel canadian. O scădere de două procente ar însemna o reducere cu 240 de miliarde de dolari a rezervelor valutare globale, estimate la 12.000 miliarde de dolari, şi, totodată, ar fi prima scădere de la finele lui 2008/începutul lui 2009. Aproximativ două treimi din rezervele globale sunt deţinute de economiile emergente, în special de China. De asemenea, au scăzut şi rezervele de lichidităţi deţinute de companiile non-financiare din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
Începând din luna iulie, când dolarul american a început să se aprecieze pe fondul aşteptărilor că Rezerva Federală a SUA va începe să majoreze dobânda de bază anul viitor, rezervele forex ale băncilor centrale au început să scadă de la niveluri record, transmite Reuters, preluată de Agerpres. La aceasta se adaugă criza din Rusia şi îngrijorările că bănci centrale, precum cele din Coreea de Sud, Turcia şi Indonezia, vor fi nevoite să recurgă la propriile rezerve, pentru a contracara fuga capitalurilor şi deprecierea monedelor locale.
Analiştii de la RBC Capital Markets estimează că rezervele valutare globale au scăzut cu două procente în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea. Fondul Monetar Internaţional urmează să dea publicităţii propriile dale la finele lunii decembrie.
”În mod normal, băncile centrale au cote fixe cu privire la alocarea dolarilor, euro şi altor valute în rezervele lor. Astfel că, dacă rezervele globale scad, trebuie să vinzi euro şi alte valute pentru a păstra cotele respective. Procesul din ultimul deceniu de diversificare, de care euro a beneficiat, se va inversa, astfel că cea mai afectată va fi moneda euro”, a declarat Neil Mellor, analist la Bank of New York Mellon.
Pe baza datelor FMI, la finele celui de al doilea trimestru, ponderea dolarului în rezervele valutare globale era de aproximativ 61%, în timp ce în cazul euro era la 24%. Comparativ, la finele celui de-al doilea trimestru al anului trecut, ponderea dolarului era de 61,8%, iar cea a euro de 23,8%, iar în 1999, când a fost introdus euro, ponderea monedei unice era de 17,8%.
”Odată cu creşterea dobânzilor în SUA, băncile centrale de pe pieţele emergente vor fi ocupate să-şi apere propriile monede, prin utilizarea rezervelor. În consecinţă, ieşirile din China şi un declin general al rezervelor pe pieţele emergente vor deveni o normă”, a declarat, la rândul său, Geoffrey Yu, analist la UBS.
Băncile centrale, precum cele din China, Coreea de Sud şi Taiwan, sunt jucători activi şi importanţi pe piaţa valutare globală, estimată la 5.500 miliarde de dolari pe zi. Însă, în mod normal, acestea îşi derulează tranzacţiile cât mai discret posibil, pentru a minimiza volatilitatea de pe piaţă.
În mod normal, băncile centrale nu modifică mixul rezervelor pe care le deţin, însă, în condiţiile în care cele mai lichide valute, precum dolarul american şi yenul japonez, oferă randamente foarte mici, date fiind dobânzile de bază apropiate de zero, câteva bănci centrale au început să-şi diversifice rezervele, prin includerea unor valute care oferă randamente mai mari.
22% din lichidităţile companiilor se află în depozitele a 10 societăţi
Rezervele de lichidităţi deţinute de companiile non-financiare din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) a scăzut 2,8% în primele şase luni ale acestui an, dar se situează la nivelul de 1.060 miliarde de dolari, peste nivelul înregistrat în timpul crizei financiare, estimează, într-un raport, agenţia de evaluare Moody’s Investors Service, informează Financial Times.
”Deşi multe companii şi-au majorat rezervele de lichidităţi după criza financiară din 2008-2009 în ideea de a-şi reduce dependenţa de bănci şi a traversa o posibilă închidere a pieţei de capital, actuala stabilitate macroeconomică a redus importanţa deţinerii unor rezerve substanţiale de lichidităţi”, susţine autorul raportului, Jean-Michel Carayon. ”Cu toate acestea, ne aşteptăm ca firmele să continue să menţină lichidităţi importante sub formă de rezerve, precum şi pentru refinanţarea datoriilor, care ajung în viitor la scadenţă”, adaugă Jean-Michel Carayon.
Potrivit analiştilor de la Moody’s, aproximativ 22% din lichidităţile totale sau 228 miliarde de dolari se află în depozitele a 10 companii. Topul primelor cinci companii cu cele mai mari rezerve de numerar este compus din Volkswagen, Gazprom, BP, Electricite de France şi Total, care dispun fiecare de cel puţin 22 de miliarde de dolari în numerar.
De asemenea, sectoarele cu cele mai mari rezerve de lichidităţi erau sectorul energetic (incluzând aici petrolul şi gazele naturale), sectorul auto, telecomunicaţiile şi utilităţile cu 645 miliarde de dolari sau 61% din rezervele totale de lichidităţi. Pe primul loc se situează sectorul energiei, cu rezerve de lichidităţi în valoare de 185 miliarde de dolari sau 17% din total.
Datele incluse în raportul Moody’s sunt din luna iunie, astfel încât nu este clar modul în care au fost afectate rezervele de lichidităţi ale companiilor de recenta scădere a preţului petrolului şi de deprecierea rublei.
