Nota de plată pentru lucrările de apărare la inundaţii a scăzut cu mai mult de 30%, faţă de evaluările iniţiale, potrivit noii Strategii Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (SNMRI), adoptată de Guvern în şedinţa sa de miercuri, 11 august. Această strategie este valabilă 25 de ani, până în 2035, şi costă statul român aproximativ 17 miliarde de euro, faţă de 25,46 miliarde de euro cât era factura prezentată în toate variantele de strategie supuse dezbaterii publice. Măsurile impuse prin acest document sunt cu atât mai necesare cu cât se înregistrează tot mai multe pagube generate de inunaţii.
„Am aprobat, în sfârşit, strategia naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului la inundaţii. Este o strategie pornită, de fapt, în 2007, de un comitet interministerial care a discutat destul de detaliat şi o perioadă destul de lungă această strategie. Dar, eu zic că a meritat. A meritat nu numai pentru că inundaţiile, începând cu 2005, ne-au demonstrat că trebuie să ne reevaluăm strategiile pe inundaţii, viaţa ne-a luat înainte şi ceea ce era în statistici până acum, că vine un anumit tip de inundaţii la 100-150-200 de ani, iată că acum, din 2005 încoace, în fiecare an sau la fiecare doi ani au venit inundaţii, care, în mod normal, trebuiau să vină la 50-100-150 de ani”, a anunţat Laszlo Borbely, ministrul Mediului.
Şi până acum, România a avut o astfel de strategie, dar costurile ce le presupune transpunerea unui astfel de document a făcut ca nu toate măsurile să fie aplicate. Conceptul noii strategii, impuse prin Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, prevede protecţia la viituri, de exemplu, cu o perioadă medie de revenire de cel puţin 1 la 100 ani, spre deosebire de documentele valabile până acum, care luau în calcul cele mai frecvente evenimente produse.
Politică la apă
„În urma finalizării acestei strategii, Guvernul va trebui să ia unele decizii politice strategice în ceea ce priveşte apărarea împotriva inundaţilor. Am avut o evaluare şi financiară a costurilor până în 2035, pentru că până în 2035 este făcută această strategie. Sunt ţinte cuantificabile. Dacă aceste prevederi în strategie se vor materializa până în 2035, atunci unele riscuri se vor reduce în mod substanţial. În primul rând, se va înregistra reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial la inundaţii cu circa 62% faţă de 2006, protecţia populaţiei împotriva inundaţiilor şi reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii cu 50% în termen de 10 ani şi cu 75% pe termen lung”, a mai spus Laszlo Borbely.
Ministrul a precizat că, în termen de două luni, vor fi propuse măsurile concrete prin care urmează să fie pusă în aplicare această strategie. Ele vor viza, în primul rând, renaturarea unor zone, mai ales a Dunării, pentru a readuce cursul de apă în albia sa naturală, aşa cum era înaintea lucrărilor demarate în anii ’70. Ministrul Borbely a precizat că zonele care vor fi vizate de măsura renaturării vor fi stabilite pe baza unor analize şi că nu vor fi afectate terenurile valoroase din punct de vedere al agriculturii.
Precizarea este extrem de importantă în contextul în care hărţile cu renaturarea Dunării ar fi trebuit să fie gata de la sfârşitul anului 2008, măsură decisă în urma inundaţiilor catastrofale din 2006 produse de apele fluviului. Acest lucru nu s-a putut face din cauza opoziţiei deţinătorilor de terenuri care ar fi trebuit să fie acoperite de ape la inundaţii. Este celebru cazul unui consilier judeţean care s-a opus aplicării unei astfel de măsuri care ar ajuta la protecţia oraşului Galaţi, dar care ar distruge culturile agricole de pe terenurile administrate de el.
Strategie pe termen lung
Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung vizează o gestionare integrată a apei şi a resurselor adiacente, precum amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului şi Pădurilor, iniţiatorul documentului. Acesta cuprinde un ansamblu de acţiuni la nivel naţional şi bazinal care include planificare, programe, politici cadru, coordonare, facilitare, sporirea conştientizării şi consolidarea socială.
Potrivit Strategiei, numărul de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite având probabilitatea de depăşire de 1% va fi redus cu circa 62% faţă de 2006 (n.r. – când s-au înregistrat cele mai mari inundaţii pe Dunăre). Se preconizează reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii, cu 50% în termen de 10 ani, şi de până la 75% pe termen lung, în 30 de ani. Pentru această ţintă, este necesară revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare, cu o valoare implicită a probabilităţii anuale de depăşire de minim 0,2% pentru zonele urbane dezvoltate, în functie de rezultatele analizelor tehnico-economice, 0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie, 1% pentru zonele rurale şi 10% în zonele agricole (fără locuinţe sau bunuri sociale şi economice importante). Această ţintă va fi atinsă prin amenajarea integrată a bazinului hidrografic.
Experţii au ajuns la concluzia că trebuie modificate aceste normative, vechi de câteva zeci de ani, după ce au constatat că lucrările proiectate după acestea nu mai fac faţă inundaţiilor.
Atac la pagube
Pagubele produse de inundaţii infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă faţă de anul 2006 vor fi reduse gradual cu circa 80% până în anul 2035, iar capacitatea de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă va creşte cu cel puţin 30% până în anul 2035, prin măsuri de întreţinere a zonelor colmatate şi readucerea râului la starea iniţială.
Lucrările de amenajare din albie vor fi corelate cu cele de amenajare a versanţilor în toate bazinele şi subbazinele hidrografice, iar regulamentele de exploatare ale lacurilor de acumulare cu folosinţe multiple vor fi modificate, stabilind o corelare mai bună între volumele de apă necesare folosinţelor şi cele destinate atenuării viiturilor, contribuind la creşterea capacitaţii de atenuare a acestora cu până la 20%. Strategia impune reducerea cu 50% a zonelor cu eroziune foarte puternică şi excesivă până în 2035, iar măsurile de reîmpădurire în bazinele hidrografice vor fi executate atât pentru reducerea scurgerilor, cât şi pentru conservarea solului, până la 50.000 ha împădurite.
Creşterea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor va duce implicit la creşterea gradului de siguranţă a localităţilor şi la reducerea pagubelor provocate de inundaţii locuinţelor, ceea ce reprezintă unele din acţiunile principale pentru implementarea Strategiei, precizează comunicatul.
Cost de miliarde
Printre măsurile incluse în această strategie se numără lucrări de construcţie, consolidare şi întreţinere a digurilor pentru apărarea localităţilor, realizarea de acumulări nepermanente (poldere), acţiuni de renaturare (n.r. – spaţii unde apa se revarsă atunci când se înregistrează debite mari), evaluarea pretabilităţii activităţilor economice din incintele amenajate în vederea utilizării acestora ca incinte mixte, renaturarea unor incinte indiguite în vederea creării de zone umede. De asemenea sunt prevăzute amenajări de torenţi, măsuri de împădurire şi înfiinţarea de perdele forestiere.
Costurile totale ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, programate până în 2035, au fost calculate la 17 miliarde euro, dintre care 12,5 miliarde euro asigurate de Ministerul Mediului şi 4,5 miliarde euro alocate de alte ministere implicate. Din totalul fondurilor, 35% vor fi asigurate de la buget, 28% din credite externe contractate în intervalul 2010-2035, 15% din fonduri europene şi 22% din Fondul pentru Mediu şi alte surse.
Iunie negru
În luna iunie a acestui an, inundaţiile şi fenomenele meteo extreme au afectat 37 de judeţe, provocând decesul a 25 de persoane. În urma inundaţiilor au fost afectate peste 7.200 de gospodării şi anexe – 6.112 locuinţe au fost inundate şi 246 au fost distruse – şi a fost necesară evacuarea a 12.500 de persoane. În aceeaşi lună, au mai fost afectate 33.500 ha de teren arabil, 22.500 ha de păşuni şi fâneţe, 5.700 ha de păduri, precum şi 34 de drumuri naţionale, 93 de drumuri judeţene şi 120 de drumuri comunale, o parte dintre acestea devenind impracticabile. Valoarea pagubelor a fost evaluată la circa 867 milioane de euro (3,671 miliarde lei la un curs valutar de 4,23 lei/euro).
