Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în ultima şedinţă, să reducă rata dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 3,25%, precum şi diminuarea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la 10%, de la 12%. La valută, rata rezervelor rămâne la 16%. Aceste decizii sunt menite să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu, concomitent cu crearea condiţiilor pentru revigorarea activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
În plus, „pentru a atenua volatilitatea ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale. În consecinţă, începând cu data de 1 octombrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an de la 6,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an”, se arată într-un comunicat al BNR.
”Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă plasarea în continuare a ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie inferioară celei prognozate anterior, în principal sub influenţa evoluţiei preţurilor produselor agro-alimentare precum şi a inflaţiei reduse din zona euro, suprapuse persistenţei deficitului de cerere agregată şi ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste. Consolidarea pe termen mediu a traiectoriei inflaţiei aşteptate la valori semnificativ mai reduse decât cele proiectate anterior este deocamdată incertă”, se arată în comunicatul BNR.
BNR precizează că rata anuală a inflaţiei a consemnat un nivel de 0,84% în luna august 2014, în scădere de la 0,95% în luna precedentă. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a continuat să scadă în luna august 2014 până la 1,2%, faţă de 1,5% în luna anterioară, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a coborât la nivelul de 1,3% în luna august faţă de 1,4% în luna iulie.
”Ritmul anual al creşterii economice s-a încetinit, cu precădere datorită decelerării dinamicii cererii interne, atribuibilă în principal contribuţiei negative a formării brute de capital fix. Din perspectiva ofertei, majoritatea sectoarelor economice au înregistrat performanţe relativ mai puţin favorabile faţă de perioada anterioară, constând fie în decelerări ale ratelor anuale de creştere (industria şi serviciile), fie în contracţii ale volumului de activitate (construcţiile). Împrumuturile în termeni reali în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut, preluând semnalele transmise de rata dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, creditele în valută au continuat să manifeste o dinamică negativă pronunţată, ponderea acestora atingând, în consecinţă, nivelul de 57,1% în luna august 2014, faţă de 58,0% în luna iunie 2014, respectiv 64,4% în mai 2012. Astfel, dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei şi valută) s-a menţinut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit”, se spune în comunicatul BNR.
”Aceste decizii sunt menite să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu, corespunzător ţintei staţionare de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, concomitent cu crearea condiţiilor pentru revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată”, precizează BNR.
Implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară, în paralel cu o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea perspectivelor favorabile ale economiei româneşti, întărind astfel rezistenţa acesteia la şocuri externe.
Inflaţie sub prognoza BNR
Inflaţia anuală va depăşi anul acesta 1% în septembrie, din cauza inflaţiei foarte scăzute din septembrie 2013, generată de scăderea TVA la pâine şi produsele din panificaţie, dar rămâne încă mult sub prognoza BNR de la începutul anului, de 3,5%, şi chiar sub prognoza din această vară, de 2,2% pentru finalul anului 2014, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a declarat, într-o conferinţă de presă, că România nu este în pericol de deflaţie, dar nici nu are certitudinea că inflaţia va rămâne pe acest trend de scădere pe o perioadă mai îndelungată de timp.
„Vedem cum inflaţia scăzută ne afectează pozitiv. Nu suntem în pericol de deflaţie; probabil că în septembrie, pe fondul reducerii preţurilor din septembrie anul trecut, din scăderea TVA la pâine, rata inflaţiei va reveni peste 1%, dar suntem mult sub traiectoria noastră”, a subliniat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai spus că embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare a determinat scăderi ale preţurilor volatile, cauzate nu doar de intrări de alimente ieftine din Uniunea Europeană, ci şi din Republica Moldova. În plus, contextul european, „aşa complicat cum este”, pare să determine o inflaţie mai scăzută. „Nu avem certitudinea că această curbă accentuat mai scăzută a inflaţiei va rămâne pe o perioadă mai îndelungată, dar realitatea este că, în această perioadă şi în lunile următoare, inflaţia va fi semnificativ mai redusă”, a subliniat el.
În acest context, guvernatorul BNR a precizat că deciziile viitoare privind dobânda de politică monetară vor fi luate cu foarte mare atenţie, obiectivul BNR fiind de reducere a ecartului dintre dobânda cheie şi dobânzile din piaţă, fie prin scăderea dobânzii băncii centrale, fie prin reducerea intervalului de variaţie.
Pentru următoarele 12 luni, guvernatorul Băncii Centrale afirmă că nu vede niciun risc de a inversa trendul, în sensul creşterii dobânzii de politică monetară, dar nici nu poate exclude un astfel de scenariu.
Impozit în plus pe activele imobiliare nefolosite
Reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale nu trebuie însoţită de impozite suplimentare, însă o contrabalansare a acestei măsuri cu o impozitare suplimentară a activelor imobiliare nefolosite nu va avea un efect negativ asupra economiei, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României. Acesta a atras atenţia că doar reducerea CAS nu va duce la crearea de noi locuri de muncă, ci ar trebui ca măsura să fie inclusă într-un pachet de măsuri dedicat stimulării activităţii economice.
„Măsura trebuie înglobată într-un pachet de măsuri pentru stimularea activităţii economice, dar în niciun caz însoţită de impozite suplimentare, pentru că nu acesta este scopul”, a mai spus Isărescu.
În opinia sa, nici nu există risc de impunere de noi taxe. „Nu aş vedea deloc risc de alte taxe. Nici nu aş vrea să cred că există un asemenea risc, pentru că o măsură pozitivă pentru mediul de afaceri trebuie continuată”, a explicat guvernatorul.
Pe de altă parte, oficialul BNR a reiterat o opinie mai veche, lansată încă din anul 2000, potrivit căreia este necesară o impozitare suplimentară a activelor imobiliare neutilizate. „O uşurare a impozitării muncii cu o contrabalansare cu o impozitare mai ales a activelor imobiliare, ca să nu rămânem cu terenurile nelucrate, cu casele nefolosite, cu imobilele blocate, eu, personal, nu o văd ca pe o tendinţă negativă”, a subliniat Mugur Isărescu.
Mai mult, acesta consideră că munca trebuie încurajată. „Ce ne trebuie ca să creştem economia românească? Trei lucruri: să încurajăm munca, să încurajăm munca şi să încurajăm munca! Acum, mai mult decât oricând”, a subliniat Isărescu.
Negociere la conversia creditelor
Conversia creditelor din valută în lei trebuie făcută pe bază de negociere între părţile contractante, pentru că, în cazul în care se decide, la nivel legislativ, să se realizeze la cursul din momentul contractării creditului, trebuie să se stabilească şi cine suportă pierderile – bugetul, un fond de garantare sau clienţii din depozitele lor, a mai spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.
„Conversia se poate face şi în prezent, pe bază voluntară, la cursul din ziua în care se face conversia. Dacă cineva doreşte să se facă la un curs istoric trebuie să se stabilească şi cine acoperă diferenţa, dacă se acoperă de la buget, dintr-un fond de garantare, din depozitele clienţilor, Doamne fereşte!!!”, a spus Isărescu.
El a precizat că, în cazul în care banca ar trebui să suporte diferenţa, atunci valoarea creditului se micşorează, trebuie să ia din capital sau din depozitele clienţilor. „Dacă sursa de acoperire este capitalul lor, în momentul imediat următor vine Direcţia de Supraveghere şi solicită acţionarilor să majoreze capitalul”, a subliniat guvernatorul BNR.
În opinia sa, conversia la un alt curs decât cursul momentului trebuie realizată pe bază de negociere, pentru că este vorba despre un contract care s-a încheiat între două părţi în conştienţă totală, şi cel care a dat creditul, şi cel care l-a luat. „Deci trebuie să discuţi despre o sursă şi aici este vorba de bani mulţi! Dacă legiuitorul gândeşte ceva de asemenea natură, trebuie să găsescă şi răspuns, exact ca la buget”, a mai spus Isărescu.
El a precizat că situaţia din România nu este similară cu cea din Ungaria. „La noi, din fericire, creditele în franci nu au luat amploarea din Ungaria. Acolo este o problemă, în special, la nivelul autorităţilor. (…) Foarte multe comunităţi locale erau în stare de faliment tehnic din cauza creditelor în franci. La noi nu s-a ajuns acolo”, a mai spus Mugur Isărescu.
În plus, guvernatorul Băncii Centrale a arătat că o decizie în sensul conversiei creditelor în franci elveţieni, în mod special, la cursul din momentul contractării creditului, ar fi discriminatorie faţă de cei care au contractat credite în lei sau euro la momentul respectiv.
