C
omisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a făcut un apel pentru găsirea unei soluţii pentru detensionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, adăugând, însă, că, în paralel, UE a început deja pregătirile pentru umplerea facilităţilor de depozitare a gazelor naturale, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Pe de altă parte, el a precizat că gazoductul South Stream poate exista, dar în conformitate cu regulile UE. În ceea ce priveşte România, pentru că a scăzut consumul, s-a diminuat şi cantitatea de gaze importată din Federaţia Rusă. De altfel, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara, recent, pentru Focus-Energetic.ro, că populaţia nu va avea de suferit din cauza gazelor naturale în iarna ce va urma.
“Avem nevoie de o soluţie care să împiedice escaladarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia“, a declarat Oettinger pentru postul german de televiziune ARD. “Avem nevoie de Ucraina ca ţară de tranzit. Ucraina va avea nevoie de gaze la iarnă. În situaţia unei ierni lungi şi friguroase, Ucraina nu va avea suficiente rezerve proprii de gaze naturale şi există riscul ca gazele naturale să se piardă în drumul dinspre est spre vest“, a apreciat Oettinger.
Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina. Anul trecut, grupul rus a livrat Europei o cantitate de 162,7 miliarde de metri cubi via Ucraina, Belarus şi Turcia. Reamintim, de-a lungul anilor, au avut loc mai multe incidente între Rusia şi Ucraina în ceea ce priveşte gazele naturale. Moscova a limitat sau chiar a sistat livrările de gaze către Ucraina. Dar, pentru că gazoductele spre Europa trec prin Ucraina, Kievul a oprit atâtea gaze cât a avut nevoie, astfel că n-au mai ajuns gaze la consumatorii europeni.
Oettinger a informat că Europa a început să-şi ia propriile măsuri preventive pentru a-şi asigura necesităţile de gaze în iarna 2014/2015. “Avem dezbateri zilnice cu privire la modalităţile prin care putem umple facilităţile de depozitare“, a spus Oettinger. De asemenea, Executivul comunitar pregăteşte o analiză pentru summitul UE din octombrie, “care să asigure pentru fiecare ţară membră căldură în case, finanţarea infrastructurii, precum şi conservarea industriei noastre în lunile noiembrie-martie“, a mai spus comisarul european.
Premierul Arseni Iaţeniuk a declarat, cu câteva zile în urmă, că Ucraina este la curent cu planuri ale Rusiei de a opri livrările de gaze naturale către Europa în această iarnă, însă oficialii de la Moscova au declarat că livrările vor continua, indiferent de situaţia politică.
În prezent, şase ţări din UE depind în proporţie de 100% de gazul natural rusesc. Dintre acestea, patru primesc gaze naturale direct din Rusia, fără a trece prin Ucraina. Potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut, România a importat cu 50% mai puţine gaze decât în 2012. Anual, România importă în jur de 20% din consumul de gaze dintr-o singură sursă, respectiv Federaţia Rusă.
South Stream poate exista
Pe de altă parte, Gunther Oettinger a insistat că gazoductul South Stream, un proiect susţinut de Gazprom, poate opera în Uniunea Europeană numai în conformitate cu reglementările europene, transmite RIA Novosti, preluată de Agerpres.
Executivul european a anunţat deja că South Stream nu respectă decizia care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale, iar, după anexarea Crimeei de către Rusia, a pus procesul de aprobare în aşteptare.
“Trebuie să spunem pe o singură voce că South Stream poate exista, dar numai în conformitate cu regulile noastre“, a afirmat Gunther Oettinger.
Acesta urmează să se întâlnească, vineri, cu ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, pentru a discuta viitorul livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa.
“Securitatea tranzitului gazelor naturale ruseşti spre Europa via Ucraina, aspectele juridice şi tehnice ale proiectului South Stream, accesul Gazprom la capacităţile conductei OPAL şi chestiunile legate de continuarea dialogului energetic Rusia-UE sunt principalele puncte pe agenda discuţiilor“, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului rus al Energiei.
Îngrijorările cu privire la livrările de gaze naturale din Rusia şi Uniunea Europeană au apărut odată cu escaladarea crizei din Ucraina.
În data de 16 iunie 2014, grupul rus Gazprom a introdus o schemă de plată în avans pentru gazele naturale livrate Ucrainei, ca urmare a unei dispute pe tema datoriilor părţii ucrainene. În 2013, reţeaua de gazoducte din Ucraina a asigurat tranzitul pentru 65 din cele 133 de miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti achiziţionate de ţările din UE.
Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Totuşi, Bulgaria a anunţat că sistează operaţiunile legate de gazoduct, până ce Comisia Europeană va avea o decizie legată de acesta. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20%, Wintershall (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
2% gaze de import în luna septembrie
Gazele de import vor avea o pondere de doar 2% în consumul intern al ţării, atât în cazul populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte consumatorii industriali, potrivit unui document al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) privind structura amestecului de gaze pentru luna septembrie. Restul de 98% din consum reprezintă gaze de producţie internă.
Documentul mai prevede faptul că Transgaz a propus ca întregul consum de gaze al ţării să provină din subsolul autohton, însă ANRE a avizat în final un import de 2% în cazul ambelor categorii de consumatori.
Începând din 2011, populaţia şi termocentralele care livrează agent termic consumatorilor casnici au consumat mai puţine gaze de import decât industria, pentru ca preţul final să fie suportabil, în condiţiile în care preţul gazelor importate era dublu faţă de producţia internă.
La mijlocul acestei luni, Mariana Gheorghe, CEO Petrom, declara că media importurilor în primele şase luni ale anului a ajuns la 9%, din cauza scăderii consumului intern. Anii trecuţi, importurile de gaze reprezentau 20-25% din totalul consumului.
Astfel, oficialul Petrom nu se aşteaptă la probleme mari la iarnă pentru piaţa din România, în contextul conflictului dintre Ucraina şi Moscova pe tema gazelor.
“Având în vedere că a scăzut cererea, media importului în totalul consumului naţional de gaze este de circa 9%, aşa că piaţa românească aproape că este independentă. Deci, având în vedere reducerea importurilor, rezervele pe care le avem în depozite şi evoluţia cererii, cred că România nu va avea probleme iarna viitoare, dacă va fi una blândă, ceea ce nu putem spune despre alte ţări din regiune sau din Europa. Suntem, de asemenea, pregătiţi, cum am fost şi în 2009, ca, în limita flexibilităţii pe care o avem, să ajustăm puţin în sus şi producţia de la anumite sonde“, a susţinut Mariana Gheorghe.
De altfel, şi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara, într-un interviu pentru Focus-Energetic.ro, că “având în vedere nivelul stocurilor de gaze naturale constituite deja în depozitele de înmagazinare subterană la această dată şi evoluţia estimată a consumului pe perioada sezonului rece, putem aprecia că sunt create premisele evitării unor eventuale sincope în aprovizionarea populaţiei în cursul iernii următoare“.
