Grupul CEZ România, care asigură alimentarea cu energie electrică în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman, va schimba prioritizarea investiţiilor, din cauza inundaţiilor catastrofale din sud-vestul României, potrivit oficialilor companiei. Pe de altă parte, liniile care trec prin pădure au o altă problemă: regenerarea pădurilor. De aceea, anual, CEZ cheltuie circa 4 milioane de lei pentru defrişări.
„Vom schimba prioritizarea investiţiilor pentru a asigura furnizarea energiei în zonele afectate. Nu este vorba numai de situaţia de anul acesta, ne confruntăm cu aceleaşi probleme de câţiva ani. Avem ca prioritate restabilirea furnizării energiei electrice (către zonele afectate în aceste zile – n. r.), dar putem face mai mult legat de această situaţie“, a declarat noul country manager al Grupului CEZ în România, Martin Zmelik, la o întâlnire cu presa.
El a explicat că vor fi alocate fonduri şi au început discuţiile cu reprezentanţii statului, în acest sens. De asemenea, au fost trimişi în localităţile afectate voluntari din cadrul companiei.
Zmelik a precizat că schimbările în planul de investiţii al CEZ se vor baza pe nevoile la nivel regional – anumite regiuni au nevoie mai mare de instalaţii noi, altele de ajustări ale planului de mentenanţă. “Dacă la acest moment traseul unei linii este pe malul unui râu, putem modifica traseul acestei linii într-o zonă mai puţin periculoasă pentru situaţii de furtuni. Evităm în viitor astfel de situaţii catastrofice“, a afirmat directorul de operaţiuni al CEZ România, Doina Vornicu.
În ceea ce priveşte programul de mentenanţă, Vornicu a arătat că există un program amplu pentru defrişare, în cazul liniilor care trec prin păduri şi care pot genera probleme serioase la furtuni sau la vânt cu intensitate medie. Costurile cu defrişările se situează la patru milioane lei pe an.
Vornicu a precizat că joi dimineaţa, în aria de operaţiuni a CEZ România, în sud-vestul ţării, din cauza inundaţiilor, 72 de posturi de transformare erau fără tensiune şi 2.237 de consumatori aveau întreruptă alimentarea cu energie electrică. Circa 1.000 de consumatori au rămas fără energie electrică noaptea trecută, din cauza evenimentelor din Caraş-Severin.
După începutul inundaţiilor, pe 27 iulie, 226 de posturi de transformare nu aveau tensiune şi 6.700 de consumatori aveau întreruptă alimentarea cu energie electrică.
Status quo la cehi
Grupul CEZ are ca obiectiv întărirea şi stabilizarea operaţiunilor curente din România, nu are intenţia de a se retrage de pe piaţă, dar nici nu are ca obiectiv, la acest moment, o achiziţie majoră, a mai spus Martin Zmelik.
“Cred cu tărie în piaţa de energie din România, din două motive – în primul rând are un potenţial foarte ridicat, combinat cu faptul că este o piaţă emergentă care oferă multe oportunităţi (…) Pe partea de distribuţie suntem foarte echilibraţi şi nu ne gândim să ne retragem, pe partea de regenerabile este un pic mai complicat în ziua de azi“, a afirmat Zmelik, care a adăugat că Grupul CEZ a decis să oprească căutarea unui investitor pentru parcul eolian pe care îl deţine în România, în Dobrogea, cel mai mare din Europa, şi să păstreze acest parc eolian.
Întrebat de jurnalişti dacă CEZ ar putea achiziţiona din activele scoase la vânzare de Enel, Zmelik a spus că “în general, orice achiziţie mare nu este un obiectiv în acest moment“. “Investiţiile se vor baza pe portofoliul existent şi dezvoltarea activităţilor curente. Ne concentrăm pe investiţii în proiecte de eficienţă energetică“, a adăugat oficialul CEZ România.
În primul semestru din 2014, consumul de energie electrică în regiunea în care activează CEZ a fost de 3,2 TWh, iar pe întregul an 2013 – de 6,5 TWh. În total, CEZ a furnizat 9 TWh în 2013, diferenţa faţă de consum fiind reprezentată de tranzit şi pierderi tehnice şi comerciale.
CEZ a reuşit să reducă pierderile în cele şapte judeţe cu 150 GWh, cam cât producţia pe o lună a parcului eolian, potrivit directorului financiar, Karel Kral, la 1,15 TWh pe an, de la 1,3 TWh în 2011.
Potrivit directorului de operaţiuni, Doina Vornicu, în judeţul Dolj, pierderile sunt de 30% (n.r. – aproape o treime din energia livrată nu se regăseşte în facturi). O parte din această pierdere este una tehnică, în reţea, dar ponderea acesteia nu poate depăşi 10-12%, restul fiind estimat de CEZ ca şi pierdere comercială, din cauza consumului ilicit. În Gorj, spre exemplu, pierderile sunt de numai 6%.
“Există zone, şi Strehaia este una din aceste zone, în care ne este foarte greu să avem o evidenţă clară a consumului şi a consumatorilor. În plus, este greu să găseşti pe cineva cu acte în regulă, să poţi face un contract de furnizare (…) Când apelăm la autorităţile locale, ne sprijină cu drag, dar nici ei nu au aceste date“, a spus Vornicu, care a adăugat că Grupul CEZ încearcă să nu mai ofere tehnic posibilitatea consumului ilegal de energie.
În ceea ce priveşte energia facturată, rata de încasare a facturilor este de 97%, iar 3% sunt rău-platnici, a precizat Karel Kral. Factura medie în Oltenia este de 100 KWh lunar, respectiv circa 50 de lei cu toate taxele.
