Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii „Veniturile şi cheltuielile gospodăriilor populaţiei, în trimestrul I 2010”, în care se arată că românii cheltuiesc mult mai mult pentru telefonie decât pentru educaţie. Conform INS, din cheltuielile totatle de consum, 4,9% merg pentru comunicaţii şi doar 0,8% pentru educaţie (de altfel, cele mai mici cheltuieli)! În aceste condiţii, nu mai trebuie să mire pe nimeni că, în Bucureşti, de exemplu, numai 58% dintre liceeni au promovat examenul de bacalaureat, iar la nivelul ţării doar puţin peste 69%!
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie realizată de INS, în trimestrul I 2010, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2.342 lei pe gospodărie şi 808 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie de 1912 lei lunar pe gospodărie (660 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 429 lei lunar pe gospodărie (148 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,3%, veniturile din agricultură cu 1,8%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,4% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,1%, respectiv cu 1,5%.
În trimestrul I 2010, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 32,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,6% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,9% din total.
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (33,4% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,5% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (28,2%) şi celor salariale (26,9%).
Dările la stat pe locul doi după consum
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul I 2010, în medie, de 2.071 lei lunar pe gospodărie (714 lei pe persoană) şi au reprezentat 88,5% din nivelul veniturilor totale. Cele mai mari cheltuieli (71%) au fost destinate consumului, urmate de impozite şi taxe – de 16,4%. Pentru producţie, românii au cheltuit 8,5%, iar pentru investiţii – numai 1%.
În ceea ce priveşte consumul, românii au cheltuit cel mai mult pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice (40,7%), urmate de întreţinere (locuinţă, apă, gaze, electricitate etc – 18,7%). Pentru „băutură şi tutun” s-au dus 7,4% din cheltuielile de consum, pentru transport – 5,7%, pentru sănătate – 4%, pentru comunicaţii – 4,9%, pentru hoteluri, cafenele şi restaurante – 1,4%, pentru recreere şi cultură – 3,6% şi cel mai puţin pentru educaţie – 0,8%.
Conform Statisticii, „cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,0% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,8%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit”.
