Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi a ratelor pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%.
Totodată, banca centrală a anunţat că urmăreşte gestionarea „fermă” a lichidităţii din sistemul bancar, mesaj mult puternic decât cel de la şedinţa precedentă, din luna mai, când CA-ul BNR vorbea despre gesitonarea „adecvată” a lichidităţii.
„BNR monitorizează cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”, se menţionează în comunicatul BNR.
Este pentru prima dată în acest an când BNR nu mai a scăzut rata dobânzii în şedinţa de politică monetară, după ce, în fiecare dintre cele patru şedinţe de politică monetară anterioare, BNR a redus dobânda-cheie de la 8%, la minimul istoric de 6,25%, dar a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută la 15% şi, respectiv, 25%. Astfel, BNR a continuat şi în acest an relaxarea politicii monetare, proces început în 2009, când a redus dobânda cu 2,25 puncte procentuale şi ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit.
BNR ratează inflaţia
BNR va lua măsuri pentru limitarea efectelor negative ale majorării TVA privind inflaţia şi va menţine o politică monetară prudentă, ţinând cont de accelerarea temporară a inflaţiei, dar şi de persistenţa incertitudinilor privind rezultatele eforturilor de consolidare fiscală, se arată în comunicatul băncii centrale.
Reamintim, Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele dintre măsurile de austeritate din legile pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, care reglementau printre altele scăderea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. În aceste condiţii, Executivul a decis sâmbătă majorarea TVA de la 19% la 24%, ceea ce, evident, va influenţa negativ inflaţia. BNR a fixat pentru acest an o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, iar cea mai recentă estimare dată publicităţii arăta că rata anuală se va situa la 3,7%. În plus, ţinta de inflaţie reprezintă o condiţionalitate în acordul cu FMI. Dacă instituţia financiară internaţională nu va fi de acord cu majorarea ţintei de inflaţie, acordul stand-by ar putea înceta şi, o dată cu acesta, şi intrarea în ţară a circa 3,5 miliarde de euro din împrumut.
„În condiţiile în care majorarea taxei pe valoarea adăugată va conduce imediat la o creştere semnificativă a nivelului preţurilor cu amănuntul – şi implicit la o accelerare temporară a inflaţiei măsurată pe baza indicelui agregat al preţurilor de consum – BNR va acţiona pentru limitarea efectelor de runda a doua ale acestei măsuri şi continuarea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scăzute”, se arată în comunicat.
BNR menţionează că riscul producerii acestor efecte, coroborat cu persistenţa incertitudinilor privind rezultatele eforturilor de consolidare fiscală şi a celor privind evoluţia mediului economic extern reclamă păstrarea unei conduite prudente a politicii monetare.
Deciziile CA al băncii centrale vizează pe termen mai îndelungat asigurarea continuării procesului de dezinflaţie în concordanţă cu obiectivele stabilite pe termen mediu, revitalizarea sustenabilă a procesului de creditare a economiei româneşti, cu precădere reluarea împrumuturilor către sectorul privat, precum şi evitarea volatilităţii excesive a cursului de schimb.
