Rezervele dovedite de gaze naturale ale României se cifrau, la finele lui 2013, la 100 miliarde metri cubi, nivel nemodificat faţă de cel de la sfârşitul lui 2012, şi au reprezentat 0,1% din rezervele mondiale, conform datelor centralizate de British Petroleum. Ceea ce este o veste bună, având în vedere că Rusia a sistat livrările de gaze pentru Ucraina, în condiţiile în care prin Ucraina trec conductele prin care Gazprom exportă peste jumătate dintre gazele destinate Europei. De altfel, şi premierul Victor Ponta, şi ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, arătau că România nu are probleme din această cauză, producţia proprie asigurând consumul intern.
Premierul Victor Ponta a anunţat că a avut o discuţie cu ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, concluzia fiind că, pe termen scurt, România are rezervele necesare de gaze pentru a nu se confrunta cu “niciun fel de problemă“. “Avem obligaţia guvernării şi vedeţi că situaţia din regiune se deteriorează, se opresc gaze. Azi de dimineaţă am stat cu ministrul Energiei şi vreau să dau semnalul că pentru România, pe termen scurt, 6 luni, nu este niciun fel de problemă. Avem rezervele necesare. Cel mai important lucru este, în toată scena politică, să avem stabilitate şi predictibilitate şi principala responsabilitate privind stabilitatea se îndreaptă către noi“, a spus Ponta.
La rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a cerut producătorilor interni de gaze să amâne lucrările de revizii la sonde, pentru ca producţia internă de gaze să fie la nivelul maxim. Producţia internă este asigurată de două mai companii, Romgaz şi Petrom, iar un mic procent reprezintă producţia firmei Amromco.
“Le-am adresat rugămintea (producătorilor – n.r.) să încerce să producă la maximum în lunile următoare. Dacă au operaţiuni sau intenţii de revizii de sonde, să le amâne pentru o perioadă de timp, în aşa fel încât producţia actuală în România să fie la maximul posibil“, a spus Nicolescu, transmite Agerpres.
Reamintim, şi gazele pe care le importă România din Rusia tranzitează Ucraina.
Ministrul a mai afirmat că Executivul se aştepta la apariţia acestei situaţii, astfel că a adoptat, în urmă cu câteva săptămâni, o decizie prin care statul va ajuta producătorii să sape noi sonde în zăcămintele existente, tocmai pentru ca producţia să fie maximă.
Nicolescu a precizat că urmăreşte depăşirea unui volum de gaze din depozite de 2 miliarde de metri cubi, faţă de 1,6 miliarde, cât este stocul minim aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
“Necesarul estimat de ANRE pentru depozite pentru anul acesta este de 1,6 miliarde mc. În momentul de faţă avem în depozite 1,35 de miliarde de metri cubi şi ne propunem, pentru a avea o abordare prudentă, să atingem un nivel de stocare de peste 2 miliarde de metri cubi“, a precizat ministrul.
El a subliniat că este exclus ca populaţia să aibă vreo problemă în aprovizionare.
“Suntem pregătiţi să facem faţă oricărei situaţii. Soluţia de avarie este să stocăm mai mult şi, dacă vom avea o iarnă foarte grea, să fim pregătiţi ca anumite unităţi să treacă de pe consumul de gaze naturale pe un consum de alt tip de combustibil, de exemplu păcură. Pot să exclud în momentul de faţă orice fel de întrerupere de furnizare către populaţie sau către unităţile care asigură furnizarea de agent termic în perioada de iarnă“, a completat Nicolescu.
Ministrul delegat pentru Energie a mai spus că a solicitat Comisiei Europene să se implice în calitate de mediator în soluţionarea rapidă a diferendului dintre Rusia şi Ucraina.
Anterior, Departamentul pentru Energie a remis un comunicat în care precizează că populaţia României nu va fi afectată de sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, întrucât există o cantitate suficientă de gaze înmagazinate, o capacitate adecvată de extracţie, iar, la ora actuală, producţia internă depăşeşte consumul naţional de gaze.
Gazprom a anunţat că a avertizat Comisia Europeană în legătură cu “posibile perturbări“ în aprovizionarea cu gaze a ţărilor europene dacă Ucraina, căreia a decis să-i aplice sistemul de plată în avans pentru gazele furnizate, va preleva gaze din volumul destinat tranzitului, relatează agenţia de presă France Presse.
Conform BP, la finele anului 1993, rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate la 400 miliarde mc, iar zece ani mai târziu, în 2003, acestea scăzuseră la 300 miliarde mc. În ceea ce priveşte producţia de gaze naturale a României, BP semnalează că aceasta s-a situat anul trecut la 11 miliarde mc (0,3% din total), în timp ce consumul s-a cifrat la 12,5 miliarde mc (0,4% din total), în scădere cu 7,5% faţă de 2012.
Cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale din zonă se aflau în Rusia, cu 31.300 miliarde metri cubi, Turkmenistan – 17.500 miliarde mc, Norvegia – 2.000 miliarde mc şi Kazahstan – 1.500 miliarde mc.
Rezervele mondiale de gaze naturale sunt estimate de BP la 185.700 miliarde mc.
Statele Unite ale Americii ocupă primul loc la nivel mondial, din punct de vedere al consumului, cu 737,2 miliarde mc, dar şi în cel al producătorilor, cu 687,6 miliarde mc, depăşind Rusia, care a produs anul trecut 604,8 miliarde mc gaze naturale.
În Uniunea Europeană, producţia de gaze naturale s-a ridicat la 167,4 miliarde mc (4,9% din total), iar consumul la 438,1 miliarde mc (13,1%).
România în top 10 la petrol
România s-a menţinut anul trecut pe locul zece în topul producătorilor de petrol din Europa şi Eurasia, cu o producţie de 87.000 barili pe zi, în creştere cu 4% faţă de 2012, ceea ce reprezintă 0,1% din producţia mondială, conform statisticilor realizate de British Petroleum. Consumul de petrol în România a scăzut în 2013 cu 1,7% faţă de anul anterior, situându-se la 188.000 barili pe zi (0,2% din consumul mondial). Rezervele dovedite de petrol ale României se ridică la 600 de milioane de barili, faţă de un miliard de barili la finele anului 1993.
Pe primul loc în regiune se situează Federaţia Rusă, cu 10,788 milioane barili pe zi, anul trecut, urmată de Norvegia, cu 1,837 milioane barili, Kazahstan – 1,785 milioane barili pe zi, şi Azerbaidjan – 931.000 barili pe zi.
Producţia totală de petrol în Europa şi Eurasia s-a ridicat, în 2013, la 17,281 milioane barili pe zi, reprezentând 20,3% din producţia mondială.
La nivel mondial, producţia de petrol s-a cifrat la 86,808 milioane barili petrol pe zi, iar în Uniunea Europeană – la 1,437 milioane barili petrol pe zi (1,7% din total).
Cel mai mare consum în regiune a fost înregistrat de Rusia – 3,313 milioane barili pe zi, Germania – 2,382 milioane barili pe zi, Franţa – 1,683 milioane barili pe zi, Marea Britanie – 1,503 milioane barili pe zi, Italia – 1,308 milioane barili pe zi, şi Spania – 1,2 milioane barili pe zi.
Consumul mondial de petrol a totalizat 91,331 milioane barili petrol pe zi, iar în UE s-a situat la 12,77 milioane barili pe zi (14,5% din total)
Europa şi Eurasia deţin 8,8% din rezervele totale de petrol, cele mai mari rezerve aflându-se în Rusia – 93 miliarde barili, urmată de Kazahstan – 30 miliarde barili, Norvegia – 8,7 miliarde barili, şi Azerbaidjan – 7 miliarde barili. Rezervele de petrol ale UE sunt de 6,8 miliarde barili (0,4% din total).
Ţării mai puţin cărbune
Producţia de cărbune a României a totalizat, anul trecut, 4,6 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 26,9% mai mică faţă de cea din 2012, şi a reprezentat 0,1% din producţia mondială de cărbune, conform statisticilor companiei petroliere British Petroleum. În 2013, producţia de cărbune a fost cu 2,4 milioane tone mai mică faţă de cea din 2003. În ceea ce priveşte consumul de cărbune, acesta a fost în România de 5,6 milioane tone echivalent petrol (minus 18,8% faţă de 2012) şi a reprezentat 0,1% din consumul mondial.
Cea mai mare producţie de cărbune a realizat-o China – 1,84 miliarde tone echivalent petrol, urmată de Statele Unite ale Americii – 500,5 milioane tone echivalent petrol. În Uniunea Europeană, producţia de cărbune a fost de 151,9 milioane tone echivalent petrol (3,9% din total).
Cel mai ridicat consum s-a înregistrat în China – 1,925 miliarde tone echivalent petrol, SUA – 455,7 milioane tep şi India – 324,3 milioane tep. În Uniunea Europeană consumul a fost de 285,5 milioane tep şi a reprezentat 7,5% din consumul mondial..
România deţinea, la finele anului trecut, rezerve de cărbune de 291 milioane tone, cele mai mari rezerve găsindu-se în SUA – 237,295 miliarde tone, Rusia – 157,01 miliarde tep şi China – 114,5 miliarde tep. Rezervele UE totalizau 56,082 miliarde tep (6,3% din total).
Conform studiului BP, cărbunele este combustibilul fosil cu cel mai puternic ritm de creştere din lume, anul trecut ponderea sa în cererea mondială de energie atingând cel mai ridicat nivel de după 1970.
Consumul mondial de cărbune a crescut anul trecut cu 3%, iar ponderea sa în cererea mondială de energie a ajuns la 30,1%, fiind devansat doar de petrol (32,9%), a cărui pondere a scăzut pentru al 14-lea an consecutiv.
Consumul de gaze naturale a crescut cu 1,4%, sub media istorică de 2,6%, şi acest tip de combustibil a fost responsabil pentru 23,7% din consumul mondial de energie primară. Creşterea consumului de gaze a fost sub medie în toate regiunile, cu excepţia Americii de Nord, unde fracturarea hidraulică a deschis noi zăcăminte.
Producţia de energie nucleară a crescut cu 0,9%, prima creştere înregistrată după 2010, însă ponderea acestei energii în consumul mondial de energie primară a fost de 4,4%, cel mai mic nivel de după 1984.
Toate aceste concluzii sunt un nou semnal că consumatorii preferă combustibilii fosili în dauna eforturilor de reducere a efectelor de seră vinovate pentru încălzirea globală. Cărbunele este cel mai poluant combustibil fosil, însă utilizarea sa a fost sporită de companiile de utilităţi din întreaga lume.
În cazul Chinei, cărbunele a fost responsabil pentru 67,5% din totalul cererii de energie, cel mai mic nivel din ultimii ani din cauza măsurilor destinate combaterii poluării. “Cea mai importantă ştire de pe piaţa cărbunelui este China“, a declarat economistul şef al BP, Christof Ruehl. “Noile politici destinate combaterii poluării prin închiderea unor facilităţi de producţie cu un consum intensiv de cărbune, precum şi încurajarea înlocuirii cărbunelui au jucat rol în reducerea dominaţiei acestui combustibil“, a adăugat Ruehl.
La nivel mondial, consumul de energie a crescut cu 2,3% în 2013, mai repede decât avansul de 1,8% înregistrat în 2012, dar sub creşterea medie multianuală de 2,5%, susţine BP. Economiile emergente au fost responsabile pentru 80% din creşterea cererii mondiale.
