Stoparea creşterii preţului la gaze pare a fi în asentimentul reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) Florin Pogonaru, după întâlnirea cu reprezentanţii FMI. Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti fac eforturi pentru a determina şi producătorii interni să stopeze creşterea preţului la gaze. În schimb, furnizorii sunt convinşi că micii consumatori non-casnici nu vor şti ce se va întâmpla a doua zi după liberalizarea preţului la gaze, care va avea loc începând cu 1 iulie 2014.
,,Am discutat astăzi (n.r. – miercuri) şi, se pare, cel puţin acesta este sentimentul meu, că se ajunge la o înţelegere pe creşterea preţului la gaze. Se constată cumva că deja suntem cu preţul la nivelul european, chiar cu 2-3 dolari mai sus, aşa că nu mai sunt necesare creşteri la preţul gazelor. Repet, e sentimentul meu, nu a zis nimeni da, nu a bătut nimeni palma pe subiect. O altă chestiune pozitivă este discuţia despre piaţa de capital şi despre modificarea cadrului legislativ, conform propunerii care este cunoscută drept «Cele opt bariere pentru piaţa de capital». Şi aici toată lumea a fost de acord cu necesitatea şi oportunitatea acestei propuneri”, a spus Florin Pogonaru, conform Ageerpres.
Acesta a precizat că discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au vizat şi reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 iulie 2014, Legea Insolvenţei şi taxa pe stâlp.
,,Am discutat şi despre contribuţiile de asigurări sociale (CAS), unde noi avem o opinie clară şi fermă că reducerea CAS este o prioritate pe bază de spaţiu fiscal creat prin mai buna colectare. Desigur că aici discuţiile sunt infinite, ei zic că nu cred, noi zicem că precis se întâmplă aşa. Există sentimentul că nu suntem departe de o înţelegere în ceea ce priveşte reducerea CAS-ului şi suntem aproape de înţelegere la preţul gazelor. O altă chestiune de bine a fost Legea Insolvenţei pe care coaliţia noastră a susţinut-o. Desigur, nu a ieşit perfectă, dar şi aici este un progres şi este bine. Am discutat şi despre taxa pe stâlp, împotriva căreia noi avem o poziţie fermă, respectiv că este o taxare şi o descurajare a investiţiilor”, a mai precizat Florin Pogonaru.
Reamintim, o Misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti, în perioada 2 – 16 iunie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by de tip preventiv.
Obligare la tranzacţionare
Furnizorii de gaze vor fi obligaţi şi ei, ca şi producătorii interni, să tranzacţioneze pe bursă o parte din volumele comercializate începând cu 1 ianuarie 2015, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, prezent la Bucharest Energy Forum, organizat de Institutul Aspen, în parteneriat cu Guvernul României şi cu Departamentul pentru Energie.
“Începând cu 1 ianuarie 2015 vom introduce obligativitatea şi pentru furnizori de a comercializa pe bursă o parte din gaze, inclusiv gaze externe (de import – n.r.), de care să beneficieze consumatorii”, a precizat Nicolescu.
Aceasta după ce autorităţile au decis ca producătorii interni de gaze să vândă prin intermediul bursei o parte din gazele extrase.
La finele lunii aprilie, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), spunea că producătorii interni de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursa de gaze între 20% şi 30% din producţia proprie.
“Considerăm că o pondere între 20% şi 30% din producţie este suficientă pentru a fi fixat un preţ de referinţă pe piaţă, pe baza căruia să fie negociate viitoarele contracte”, a spus Havileţ.
La rândul său, Mihai Albulescu, secretar de stat în Departamentul pentru Energie, a precizat că instituţia pe care o reprezintă deja a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ privind faptul că producătorii interni de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o cantitate de faze care va fi determinată de ANRE în baza unei formule de calcul.
“Bursa de gaze există, regulamentul există, trebuie să vedem ce reper va avea preţul, cum se va aşeza”, a precizat Albulescu.
Pe 7 aprilie, Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere un proiect de lege pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012, astfel încât o parte din producţia de gaze să fie comercializată obligatoriu pe o piaţă centralizată.
Astfel, în lege se va introduce un nou articol, potrivit căruia “deţinătorii de licenţă de producţie de gaze naturale şi afiliaţii acestora sunt obligaţi să tranzacţioneze pe piaţa centralizată transparent şi nediscriminatoriu o parte din cantitatea produsă, într-un cuantum stabilit de ANRE pe baza reglementărilor proprii”, se arată în proiect.
“Acest demers se înscrie în intenţia Guvernului României de a încuraja formarea preţurilor din producţia internă pe baza unor mecanisme bazate pe cerere şi ofertă, în condiţii de transparenţă şi nediscriminare a participanţilor la piaţă, precum şi de a elimina intervenţiile administrative din procesul de formare a preţurilor de valorificare a gazelor naturale din producţia internă”, se arată în nota de fundamentare.
Liberalizarea pieţei ar trebui să se facă în paşi mici
Cei 170.000 de consumatori industriali pentru care piaţa de gaze se va liberaliza la 1 iulie 2014 nu ştiu ce se va întâmpla a doua zi după liberalizare, a spus, la rândul său, Eric Stab, CEO al GDF Suez România.
“Ce se va întâmpla a doua zi după liberalizare? Cei 170.000 de clienţi afectaţi de această măsură nu ştiu ce vor face. Este foarte greu să liberalizezi o piaţă, iar consumatorii trebuie să fie informaţi foarte bine despre ce înseamnă piaţa liberă“, a spus Stab.
Potrivit acestuia, liberalizarea pieţei ar trebui să se facă în paşi mici. “Dacă nu e bine manageriată această liberalizare, dacă ne grăbim, există mari riscuri. Ar fi trebuit să adoptăm o metodă de paşi mărunţi, care să dea predictibilitate, pentru că investiţiile în sectorul energetic sunt foarte mari. Este important să rămânem pragmatici şi trebuie să analizăm bine, când luăm o măsură, care sunt consecinţele ei“, a completat oficialul GDF Suez.
La finele lunii mai, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, preciza că liberalizarea pieţei gazelor este o măsură curajoasă, ce presupune riscuri, din moment ce există doar doi producători interni de gaze şi o singură sursă de import.
“N-aş spune că este o problemă acum (pe piaţa gazelor – n.r.). Noi trebuie să facem să nu fie o problemă nici pe viitor. Este o piaţă reglementată pe care vrem s-o liberalizăm. Am mai spus că este o măsură curajoasă ce face Guvernul, că liberalizează piaţa, şi că ar fi în interesul tuturor să facem să meargă acest proces. Evident că există un risc din moment ce ai doar doi producători interni şi o singură sursă de import. Dar hai să vedem ce se va întâmpla“, a precizat Chiriţoiu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a arătat că mutarea tranzacţiilor pe bursă este o măsură benefică.
“Obiectivul nostru trebuie să fie să nu avem şocuri. Eu sunt de acord cu intenţia autorităţilor de a obliga ca cel puţin o parte din tranzacţii să se desfăşoare pe o piaţă centralizată, similar abordării avute în cazul tranzacţiilor cu energie electrică, unde lucrurile au mers rezonabil de bine, deci este un exemplu pozitiv ce s-a întâmplat pe zona de electricitate, chiar dacă acolo sunt mai mulţi producători“, a susţinut Chiriţoiu.
El mizează şi pe faptul că va fi în interesul producătorilor să nu-şi omoare clienţii, astfel că nu vor majora abrupt preţurile.
“Nici cererea nu este foarte mare; şi ea este limitată, pentru că oamenii nu au nevoie de atâta gaz, iar consumul industrial a fost în scădere. Este, într-adevăr, un dezechilibru, pentru că importăm gaze, însă aş miza şi pe faptul că nu este în interesul producătorilor să-şi omoare clienţii. Dacă vor creşte preţurile prea repede, prea sus, s-ar putea într-adevăr să avem consumatori industriali care nu-şi permit şi atunci toată lumea pierde“, consideră oficialul Concurenţei.
Şeful E.ON România, Frank Hajdinjak, a declarat, în urmă cu o lună, că Romgaz ar trebui să fie spart în mai multe companii, pentru a exista competiţie pe piaţă.
Întrebat dacă aceasta ar fi o idee bună, Chiriţoiu a răspuns: “În Europa, abordarea este că spargem o companie mare doar dacă abuzează de poziţia ei dominantă. Deci simplul fapt că este o companie mare nu dă o pârghie autorităţilor ca s-o spargă. Dar dacă statul vrea să spargă Romgaz, poate să o facă, în calitate de proprietar. Consiliul Concurenţei nu poate decât în caz de abuz, dar proprietarul ei poate să o facă“.
El a mai spus că autorităţile au un plan B, iar, dacă piaţa nu va funcţiona, ea va trebui reglementată din nou.
“Dar nu vom trage concluzia după primele cinci minute că piaţa nu funcţionează. Trebuie să vedem cum se reglează mecanismele, cum se aşază lucrurile, dar mereu rămâne o posibilitate de intervenţie prevăzută de lege“, a adăugat Chiriţoiu.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, la finele lunii mai, că preţul gazelor pentru consumatorii industriali ar putea scădea în perioada următoare, după ce Departamentul pentru Energie va implementa un pachet de măsuri pentru dinamizarea şi transparentizarea pieţei.
“Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise să scadă în următoarele luni“, a spus Nicolescu.
Totodată, Departamentul pentru Energie a propus ca, pentru consumatorii noncasnici care acum plătesc tarife reglementate, să existe o perioadă tranzitorie de opt luni, necesară încheierii într-o manieră competitivă a unor noi contracte de furnizare.
