O decizie privind deconectarea marilor consumatori în caz de pericol în alimentarea cu gaze a populaţiei ar trebui aprobată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, prezent la conferinţa „Politici de eficienţă energetică în ţările europene”, organizată de Grupul de Presă MediaUno şi Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.
El a explicat faptul că, atunci când există un deficit de gaze în sistem, ca urmare a sistării importurilor sau a creşterii consumului, marii consumatori ar trebui deconectaţi de la sistemul de gaze, pentru a se asigura cu prioritate alimentarea cu gaze a populaţiei. Reamintim, România îşi asigură aproximativ 80% din consumul de gaze, restul fiind importat, prin intermediari, de la concernul rus Gazprom, prin conducte ce tranzitează Ucraina. De-a lungul timpului, din cauza disensiunilor dintre Moscova şi Kiev, aprovizionarea cu gaze naturale din import a afost perturbată. În prezent, divergenţele ruso-ucrainene par să fi ajuns la un pas de război.
”Însă, aceşti consumatori trebuie să primească un discount. Până acum, exista o lege a consumatorilor întreruptibili, însă era o lege cu dedicaţie pentru unii dintre ei. Dar toţi trebuie să aibă acces. Părerea mea este că ar trebui să fie aprobată în CSAT o normativă cu cei care trebuie să fie închişi, pe tranşe de consum, să fie asumată o strategie de securitate a ţării”, a mai spus Iulian Iancu.
Potrivit acestuia, ar trebui stabilite liste de mari consumatori de gaze, care să fie întrerupţi în funcţie de mărimea deficitului de gaze.
”Totodată, consider că acest lucru trebuie corelat cu obligaţia de a majora capacitatea de înmagazinare de gaze a ţării. Acum avem o capacitate de doar 2,7 miliarde de metri cubi, ceea ce este foarte puţin”, a subliniat deputatul.
Exportul de gaze din România ”la mâna” Gazprom
Gazprom a rezervat întreaga capacitate scoasă la licitaţie de partea ungară pe conducta de transport al gazelor Arad-Szeged, a mai spus Iulian Iancu.
În ceea ce priveşte numele companiilor care au rezervat capacitate pe partea românească a conductei, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, a spus că sunt confidenţiale.
”Am încheiat contracte trimestriale, însă nu putem face publice numele companiilor, pentru că, în contract, este prevăzut că acest lucru este confidenţial. Le vom cere ca, la reînnoirea contractelor, să eliminăm această clauză de confidenţialitate”, a explicat Văduva.
La rândul său, Iulian Iancu a apreciat că nu este normal ca numele companiilor care au rezervat capacitate pe conducta Arad-Szeged să fie confidenţial.
Potrivit unor surse din domeniu, printre aceste companii s-ar afla OMV Petrom, MOL şi Gazprom.
Reprezentanţii OMV Petrom au infirmat, însă, faptul că au rezervat capacitate pe această conductă, conform Agerpres.
Deocamdată, prin acest gazoduct pot fi transportate doar gaze dinspre Ungaria spre România, însă statul român are în plan investiţii care s-ar putea ridica la 160 de milioane de euro pentru lucrările necesare realizării unui flux în ambele sensuri al gazelor.
Transgaz urmăreşte să acceseze bani europeni pentru această interconectare, din exerciţiul financiar 2014 – 2020.
Gazele – instrument de presiune şi şantaj rusesc
Gazele naturale au devenit un instrument de presiune şi şantaj din partea Rusiei, astfel că a venit momentul decisiv ca Uniunea Europeană să aibă o voce comună în domeniul energetic şi să ia măsuri pentru întărirea independenţei energetice, a declarat, la rândul său, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygiel.
”Ne uităm la ceea ce se întâmplă în Ucraina şi vedem că gazul este un instrument de presiune şi şantaj pentru Rusia, ca furnizor energetic pentru UE, pentru a-şi atinge ţintele politice şi geostrategice. Este momentul să ne regândim strategia europeană, să reducem dependenţa şi vulnerabilitatea şi să facem din UE un actor independent”, a spus Marek Szczygiel.
Potrivit acestuia, Polonia a propus, în urmă cu două luni, un program energetic european, numit Uniunea Energetică a UE, care pune accent pe necesitatea unei voci comune în acest sector.
”Unele idei de aici au fost deja dezbătute în ultimii ani. Ne amintim de acum cinci ani de problemele similare cu gazul rusesc, ce au devenit inspiraţie pentru ca UE să se solidarizeze în domeniul energetic. Acum a venit momentul decisiv, acum sau niciodată, de a face o piaţă unică. Trebuie să fim conştienţi ce urmează să se întâmple, dacă va continua situaţia actuală”, a explicat ambasadorul.
Diplomatul a precizat că majoritatea statelor UE, precum şi Comisia Europeană, sunt de acord cu aceste propuneri ale Poloniei.
”Ne concentrăm în special pe gaze, pentru că aici suntem cel mai vulnerabili. Este necesară, de asemenea, o decizie politică”, a continuat el.
Marek Szczygiel a menţionat, printre principiile propuse de Polonia, îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi depozitare a gazelor, explorarea şi exploatarea de gaze de şist, diversificarea surselor de aprovizionare şi eficienţa energetică.
”Este nevoie de solidaritate. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!”, a subliniat ambasadorul Poloniei.
Lege pentru eficienţa energetică
Parlamentul României va adopta o lege a eficienţei energetice, pentru a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană, care va trebui să conţină ţinte privind reducerea consumului de energie, a mai spus Iulian Iancu.
El a precizat că va trebui înfiinţată o autoritate distinctă, cu atribuţii în domeniul eficienţei energetice, similară cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar partea de tarifare în acest sector va fi preluată de noua autoritate.
”Trebuie să vedem ce ţinte ne asumăm ca reducere a consumului, unde, în ce sectoare şi cu ce costuri. Este dificil de asumat şi de implementat, pentru că trebuie să ne adresăm tuturor categoriilor de consumatori”, a explicat deputatul.
Iancu a menţionat că, pentru acest an, directiva prevede o reducere a consumului de energie cu 1% la consumatorul final.
În ceea ce priveşte marii consumatori, ei ar putea fi consideraţi vulnerabili, în ideea că fac parte dintr-o industrie europeană strategică, în pericol de delocare, iar aceştia ar putea primi discounturi, a mai spus Iancu.
”Însă aş vedea politica de discounturi legată de obligaţia de a lua măsuri de eficienţă energetică. Adică nu poţi să-i spui unui mare consumator că va avea un discount de 40%, spre exemplu, fără să-şi asume măsuri de eficienţă energetică, să menţină activitatea economică, locurile de muncă şi exporturile. Să nu zică după doi ani că nu mai poate şi pleacă. Astfel de măsuri de compensare trebuie să existe la nivelul UE”, a adăugat Iulian Iancu.
