Peste ocean se vede mai bine jaful din pădurile României, numai autorităţile naţionale nu bagă de seamă dezastrul din ultimii ani. Explicaţia americanilor pentru această situaţie este extrem de simplă – banii. Românii se pot mângâia cu ideea că toti Bancanii sunt defrişaţi în acelaşi mod, astfel că nu numai noi punem pădurile la pământ.
Exploatarea forestieră ilegală este o mare afacere în România, însă situaţia este similară şi în alte ţări din Balcani, potrivit unui articol publicat pe site-ul Globalpost.com, preluat de Agerpres.
Spre exemplu, anul trecut, ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare), organismul de monitorizare al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a descoperit că în zona Valea Sebeşului, din Munţii Şureanu, s-au tăiat ilegal 21 milioane de metri cubi de lemn, echivalentul a 15.000 de camioane complet încărcate cu lemn, în valoare de 45 milioane de dolari.
România, notează Global Post, nu este singura ţară în care se întâmplă aceste lucruri. În alte ţări balcanice, afacerile importante, oficialii corupţi, lipsa de investiţii şi indiferenţa instituţională au contribuit la privarea regiunii de resursa care i-a dat numele de “Balcani” (“Balkan” înseamnă în limba turcă “lanţ muntos împădurit”).
Afaceri cu protecţie
Exploatările forestiere ilegale pun în pericol parcurile naţionale, ameninţând şi mai mult speciile aflate deja pe cale de dispariţie şi permiţând ca dezastrele naturale să devină mai frecvente.
Deşi o mare parte a acestor tăieri ilegale este generată de lipsa de combustibil, infracţionalitatea organizată a pătruns şi ea în aceste afaceri.
Gheorghe Feneşer, prefectul judeţului Alba, susţine că a declarat război “mafiei forestiere” şi unei firme locale de exploatare forestieră, Trans Monica, care ia parte la tăierea ilegală. Prefectul susţine că a descoperit dovezi că în Valea Sebeşului şi în Munţii Apuseni din apropiere au fost tăiaţi ilegal în ultimii patru ani peste 17,7 milioane de metri cubi de lemn. “Probabil, în România se taie cu 20-25% mai mult de lemn decât este declarat în mod legal”, declară acesta.
Anul trecut, o cantitate mică de lemn neînregistrată, tăiată de Trans Monica, a fost descoperită la cel mai mare procesor de lemn din România, firma austriacă Holzindustrie Schweighofer. Însă în pofida descoperirii, autorităţile nu au reuşit să găsească vinovată Trans Monica sau altă firmă de exploatare a lemnului de exploatări ilegale majore. Instanţele au respins două procese împotriva firmei, al cărei proprietar neagă acuzaţiile.
Raiul drujbelor
România taie oficial 678 de milioane de metri cubi de lemn pe an, însă potrivit estimărilor lui Feneşer, alte 120.000 de camioane de lemn sunt tăiate în mod ilegal în fiecare an. Acestea înseamnă 350 de milioane de dolari pentru piaţa neagră a afacerilor de exploatare forestieră din România.
Cifrele colectate pentru o anchetă a Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) indică însă că problema se regăseşte în întreaga regiune, unde suprafeţe de pădure de mărimea unor ţări mici sunt tăiate în fiecare an.
La vest, în Albania, estimările susţin că o suprafaţă care depăşeşte mărimea capitalei Tirana a fost tăiată în 2011.
De asemenea, în ţara vecină, Macedonia, deşi cifrele oficiale pentru anul 2012 indică pierderi mai modeste din cauza tăierilor ilegale, pierderile au crescut de trei ori din 2008. Mai mult, potrivit estimărilor publicate de Centrul Regional de Mediu, în 2010, cifra reală a tăierilor ilegale din Macedonia este, probabil, echivalentul a 5.000 camioane de lemn pe an.
Personal insuficient
Potrivit Global Post, o parte a problemei constă în lipsa monitorizării. În România, ITRSV, organismul care monitorizează exploatările forestiere, suferă de o criză severă de personal, în condiţiile în care pădurarilor care câştigă un salariu meschin de 270 dolari pe lună li se cere să monitorizeze circa 500 de hectare fiecare, fără maşini, arme, sisteme GPS, dreptul de a aresta sau de a da amenzi.
De asemenea, aproximativ 400 de ofiţeri care monitorizează activităţile a peste 5.000 de companii nu dispun de echipamente de măsurare de specialitate pentru a verifica dacă actele care permit tăierea legală se potrivesc cu cantitatea de lemn plasată în curţi sau camioane.
Furt peste tot
În Albania, pădurarii preferă să închidă ochii la activitatea infractorilor violenţi. Pădurarii au declarat sub protecţia anonimatului că sunt nevoiţi să patruleze sute de hectare şi că se confruntă cu bandele violente de infractori, echipaţi doar cu carnetul de amenzi.
Cifrele oficiale obţinute de BIRN sugerează că, în 2011, până la 46 de milioane de metri cubi de copaci au fost tăiaţi ilegal în Albania – echivalentul a 4.694 de hectare, suprafaţă care depăşeşte dimensiunea capitalei Tirana.
Estimările provin dintr-un raport oficial întocmit de Arsen Proko, fost director pentru păduri în cadrul Ministerului Mediului.
În Macedonia, între pădurari şi tăietorii de lemne au avut loc schimburi de focuri. La Ljuboten, un sat la nord de capitala Skopje, tăietorii ilegali de copaci au deschis focul asupra poliţiei forestiere în luna octombrie, după ce acesta le-a cerut să îşi prezinte documentele. Deşi situaţia din Ljuboten s-a calmat, sătenii susţin că în fiecare noapte încă mai trec camioane încărcate cu lemn.
Fără răspundere
Pe de altă parte, avertizează Global Post, lipsa de tragere la răspundere este o altă problemă în aceste ţări. În România, nu au existat arestări pentru exploatarea forestieră ilegală, ceea ce activiştii pentru mediu nu cred că ar fi posibil fără un ajutor oficial.
Într-o încercare de a rezolva problema, autorităţile au lucrat la schimbarea codului silvic, care reglementează modul în care sunt tăiaţi, transportaţi şi comercializaţi copacii. O zonă crucială pe care noile reglementări trebuiau să o abordeze priveşte utilizarea frauduloasă a permiselor de transport – cheia care permite “spălarea” lemnului tăiat ilegal.
Odată ce un tăietor ilegal îşi asigură un permis, cheresteaua sa devine legală şi poate fi transportată în următoarele 72 de ore la destinaţie. Dacă poliţia nu-l opreşte, tăietorul poate reutiliza acelaşi permis pentru mai multe deplasări în acea perioadă.
Cu toate acestea, ministrul responsabil pentru reforma codului silvic, Lucia-Ana Varga, şi-a pierdut postul ca urmare a unei recente remanieri guvernamentale şi se crede în prezent că noul cod a fost suspendat.
