Secretarul de stat în Ministerul Economiei Tudor Şerban a declarat că instituţia a decis să-şi reducă participaţia la compania mixtă care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. „S-a hotărât ca o parte din cei 51% (n.r. – pachetul deţinut de statul român prin Nuclearelectrica) să fie cedate. Am auzit vorbindu-se de reducerea participaţiei la 25%”, a spus Şerban, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.
Pe lângă Nuclearelectrica, ceilalţi acţionari la EnergoNuclear (compania care va construi unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă) sunt RWE (Germania), Enel (Italia), GDF SUEZ (Franţa) şi CEZ (Cehia), fiecare cu câte 9,15% din titluri, ArcelorMittal (Anglia) şi Iberdrola (Spania), fiecare cu câte 6,2% din acţiuni. Reducerea participaţiei statului a fost vehiculată până în prezent ca o posibilitate, fără să existe o decizie în acest sens. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, la 7 mai, că diminuarea deţinerii statului ar fi „un element de încredere” pentru investitorii privaţi.
Conform unor surse din piaţă, reducerea participaţiei statului nu are atât legătură cu faptul că nu sunt bani, cât cu opoziţia Consiliului Concurenţei. Mai exact, Nuclearelectrica (care, în prezent, operează unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă) va face parte din compania naţională Electra, care va îngloba şi complexurile energetice (CE) Rovinari, Turceni şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Hidroserv Râmnicu Vâlcea şi sucursalele Hidroelectrica SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu şi SH Târgu Jiu. Dacă şi reactoarele 3 şi 4 ar face parte din Electra, cota de piaţă a acestei companii ar fi mult prea mare şi ar distorsiona competiţia. De aceea, se pare că Autoritatea de concurenţă din România cere guvernanţilor reducerea participaţiei la EnergoNuclear, astfel încât cota statului în companie să nu mai fie majoritară.
Până pe 20 iunie, Consiliul Concurenţei (CC) va da o decizie în privinţa înfiinţării celor două mari companii, Electra şi Hidroenergetica. Decizia va fi, cel mai probabil, condiţionată, pe lângă reducerea participaţiei statului la EnergoNuclear, printre altele, de rezolvarea problemei contractelor de vânzare a energiei pe termen lung, precum şi de rezolvarea problemei privind subvenţia mascată (este posibil, de exemplu, ca pierderile din sectorul minier să fie acoperite prin profiturile hidrocentralelor, de aceea CC se pare că va cere ca fiecare entitate componentă a marilor companii să devină centre de cost).
Reamintim, din compania Hidroenergetica fac parte societăţile Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş, SH Slatina), Filiale pentru Reparaţii şi Servicii “Hidroserv” (Bistriţa, Curtea de Argeş, Sebeş, Haţeg, Cluj, Porţile de Fier şi Slatina), Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, Electrocentrale Paroşeni şi Sucursala Termoserv Paroşeni din cadrul Termoelectrica.
Mega-companiile pe bursă
Ministerul Economiei doreşte ca, până la 1 iulie, cele două companii, Electra şi Hidroenergetica, să fie înregistrate la Registrul Comerţului, astfel încât, la 1 ianuarie 2011, să aibă deja 6 luni de funcţionare. Această perioadă este necesară pentru ca aceste companii să poată ieşi pe piaţa de capital.
De altfel, Mihai David, directorul general al Hidroelectrica si administratorul proiectului Hidroenergetica, a anunţat că noua companie are în vedere lansarea unor obligaţiuni. „Ne uităm la o emisiune de obligaţiuni pentru primăvara lui 2011, de câteva sute de milioane euro, să modernizăm termocentralele. Am ales această variantă pentru că obligaţiunile sunt mai sigure şi pentru acestea vom plăti o dobândă mai mică decât pentru bănci”, a declarat Mihai David. El a precizat şi că, din 2012, „Hidroenergetica” va fi listată atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la burse asiatice.
De altfel, listarea acţiunilor este una dintre variantele avute în vedere şi pentru cealalată companie, Electra.
