Ministrul pentru Energie, Răzvan Nicolescu, avertizează producătorii de gaze, într-o declaraţie de presă, că suprataxarea veniturilor acestora ar putea ajunge la 97%.
„Sperăm ca mesajul transmis săptămâna trecută de Guvern, prin decizia de revizuire a OUG nr. 7/2013 şi eliminarea interferenţelor între piaţa reglementată şi piaţa concurenţială de gaze naturale, să fie corect înţeles de toţi participanţii la piaţă. Ne dorim încheierea unor contracte corecte, care să reflecte principiile cererii şi ofertei. Nu vom interveni în niciun fel în procesul de negociere. Este, însă, nevoie să păstrăm consumul de gaze naturale la nivelul actual şi locurile de muncă. Dacă producătorii nu vor înţelege corect mesajul transmis de Executiv şi decizia luată săptămâna trecută, Guvernul nu exclude ideea de a suprataxa veniturile suplimentare într-o proporţie de 95-96 sau chiar 97%”, se arată în declaraţia de presă transmisă de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Reamintim, la începutul anului trecut, Guvernul a decis, prin OUG 7/2013, că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa companiile din domeniul gazelor naturale cu 60%, cuantum aplicat veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.
Totuşi, deşi liberalizarea se referă la preţurile reglementate, OUG 7/2013 introducea taxa de 60% şi pentru cantităţile de gaze livrate pe piaţa liberă, astfel încât producătorii/furnizorii nu puteau, de fapt, să negocieze preţurile cu consumatorii eligibili de gaze naturale. Practic, se anulau avantajele pe care piaţa concurenţială le poate oferi participanţilor, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, se arată în Nota de fundamentare a Ordonanţei de modificare a OUG 7/2013.
Potrivit noii Ordonanţe de Urgenţă (OUG 13/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 227 din 31 martie 2014), Guvernul a schimbat formula de calcul a veniturilor suplimentare, lăsând liberă concurenţa pe piaţa marilor consumatori. Practic, noua formulă pentru calcularea impozitului face referire la preţul gazului înainte de demararea liberalizării (circa 136 dolari/1000 mc – 45,7 lei/MWh) şi cel din contractele bilaterale (care nu poate să fie mai mic de aproximativ 230 dolari/1000 mc – 72 lei/MWh). Pentru contractele încheiate pe OPCOM şi Bursa Română de Mărfuri nu se mai prevede limita minimă de 230 dolari/1000 mc. De altfel, şi premierul Victor Ponta făcea referire la acelaşi preţ de referinţă pentru consumatorii eligibili: 230 dolari/1000 mc. „La gaze, de la 1 aprilie, preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul Guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%; în schimb, pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă, preţul de referinţă va fi cel de la 1 ianuarie 2014 (n.r. – 72 lei/MWh). În baza pachetului de sprijin pentru industrie, care va fi aprobat miercuri în şedinţă de Guvern (n.r. – 26 martie 2014), pe toată piaţa liberă, preţul de referinţă la gaze la care se vor putea raporta producătorii şi consumatorii industriali va fi preţul de la 1 ianuarie, 230 de dolari la mia de metri cubi. În acest fel, pe de-o parte, ne menţinem angajamentele de a liberaliza preţul la gaze, pe de altă parte, impactul va fi minor sau chiar în baza competiţiei libere, aşa cum s-a întâmplat la energie electrică, vor scădea aceste preţuri şi, practic, marii consumatori vor putea să fie în continuare competitivi”, a spus Victor Ponta.
25% din producţia internă de gaze vor fi tranzacţionate pe bursă
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, preciza, recent, că se intenţionează introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România.
“De fiecare dată când vorbim de piaţă, trebuie să ne gândim în primul rând la furnizare. Ceea ce vom propune şi vom susţine zilele următoare este introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România. Vom face această propunere şi va fi la latitudinea şi în responsabilitatea ANRE să stabilească în ce proporţie vor fi obligaţi producătorii. De multe ori, consumatorii nu cumpără direct de la producători, ci de la furnizori, deci când vorbim de funcţionarea pieţei, trebuie să avem în vedere câţi furnizori sunt şi care sunt cotele lor de piaţă”, spunea Nicolescu.
În prezent se discută ca 25 de procente din producţia internă de gaze naturale să fie tranzacţionate pe cele două burse ce au licenţă în acest sens, Opcom şi Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Nicolescu mai spunea că, în prezent, producătorii sunt obligaţi să furnizeze pe piaţa reglementată, care acoperă aproximativ 45% din total consum, restul de 55% fiind piaţa competitivă, eligibilă. Cei mai mari producători de gaze din România sunt Romgaz (pachetul majoritar de acşiuni fiind deţinut de statul român prin Departamentul pentru Energie) şi Petrom (pachetul majoritar de acţiuni fiind deţinut de grupul austriac OMV).
“Această piaţă eligibilă este aprovizionată prin contracte bilaterale, cu producători, sau furnizori, sau furnizori care au şi capacitate de producţie, sau sunt aprovizionaţi din import, sau vor avea posibilitatea să cumpere de pe această platformă de tranzacţionare. Deci unii dintre consumatori îşi pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.(…) Deci avem scădere de consum, intenţia producătorilor de a creşte producţia şi imposibilitate tehnică de export, aşa că un moment mai bun de a încuraja forţele pieţei să lucreze şi să se aşeze la masa de negocieri şi să seteze contractele în funcţie de cerere şi ofertă nu cred că putem avea. Consumatorii au în acest moment o putere mare de negociere”, mai spunea Răzvan Nicolescu.
Marii producători nu ţin cont de actele normative
„Luând în considerare o rată de reducere/încetare a activităţii de 50% în sectorul industrial, ca urmare a majorării preţurilor la gaze naturale (n.r. – prin aplicarea majorării preţului gazelor naturale pentru marii consumatori industriali), s-a calculat impactul direct în termeni economici și de ocupare a forței muncă în sectoarele industriale, precum şi impactul indirect asupra restului economiei, ca urmare a cererii de produse şi servicii care se va pierde. Analizându-se impactul în şase subsectoare industriale care ar întâmpina dificultăţi în transmiterea costurilor de producție (în contextul internaționalizării pieţelor), impactul total (atât direct, cât şi indirect) constă într-o reducere a contribuției la PIB de 6,3 miliarde de euro (o scădere de aproximativ 5%) şi afectarea a 525.700 de locuri de muncă. Rata şomajului creşte de la 5,4% la 9,1%”, se arată într-un studiu al companiei de consultanţă Deloitte. Reprezentantul Deloitte, Valeriu Binig, a amintit, la prezentarea studiului, că, în România, industria are o contribuţie de 32% la Produsul Intern Brut.
Având în vedere scăderea anuală a PIB cu 5 procente, precum şi estimările Comisiei Naţionale de Prognoză de creştere economică (2,3% în 2014, 2,5% în 2015, 3% în 2016 şi 3,3% în 2017), înseamnă că România va reintra în recesiune economică!
Totuşi, se pare că marii producători, Petrom şi Romgaz, nu ţin cont nici de impactul asupra economiei româneşti, dar nici de actele normative. Preţurile pe care le cer în contractele bilaterale se apropie de 290 dolari/1000 mc. Conform calendarului de liberalizare, începând cu 1 aprilie, preţul reglementat al gazelor din producţia internă pentru consumatorii noncasnici creşte la 89,4 lei/MWh. Preţurile reglementate se aplică micilor consumatori industriali (circa 170.000), care nu au optat pentru calitatea de a deveni eligibili şi de a-şi negocia preţul de achiziţie a gazelor naturale.
Cu toate că liberalizarea se referă la preţurile reglementate, marii producătorii de gaze naturale par să nu ţină cont de noua Ordonanţă (OUG 13/2014) şi cer aproximativ acelaşi preţ (89 lei/MWh). În aceste condiţii, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că ”dacă producătorii nu vor înţelege corect mesajul transmis de Executiv şi decizia luată săptămâna trecută, Guvernul nu exclude ideea de a suprataxa veniturile suplimentare într-o proporţie de 95-96 sau chiar 97%”!
