Alro Slatina pierde 15.000 dolari pe oră şi va mai rezista pe piaţă doar câteva luni, dacă autorităţile nu vor lua măsuri pentru a diminua efortul financiar pe care compania este obligată să-l facă pentru a sprijini energia regenerabilă, a declarat directorul general al companiei, Gheorghe Dobra.
“Noi pierdem la ora actuală 15.000 de dolari pe oră, iar acest lucru nu din cauză că nu s-au luat măsuri la timp, pentru că avem comenzi, ci din cauza eco-taxelor. Pierderea cea mai mare este din producţia de aluminiu primar şi avem în vedere închiderea electrolizei de la Slatina. Avem mai multe scenarii pentru viitorul companiei şi pentru scăderea costurilor (…) Valoarea adăugată mare nu acoperă costurile electrolizei. Nu pot spune acum dacă închidem de tot electroliza (…) Dacă România decide reducerea cu 85% a eco-taxei, ar avea de câştigat peste 200 de unităţi economice din industrie, nu numai Alro Slatina. Aşteptăm ca decidenţii români să aplice aceleaşi reguli aplicate la nivel european vizavi de eco-taxare”, a afirmat Dobra, într-o întâlnire cu presa.
Gerd Götz, directorul general al al Asociaţiei Europene a producătorilor de Aluminiu (EAA), prezent la eveniment, a spus, la rândul său, că schema de sprijin pentru energiile regenerabile aduce, pentru consumatorii industriali, un cost mediu anual în plus de 1,61 euro/MWh în Italia, 0,52 euro/MWh în Germania, 0,22 euro/MWh în Franţa, 0,40 euro/MWh în Grecia, 0,75 euro/MWh în Slovacia şi 6,69 euro/MWh în România. În 2013, costul mediu a ajuns în România la 11,1 euro/MWh. De asemenea, Gerd Götz a arătat şi că o companie cu un consum anual de 2,5 TWh, a cheltuit, în anul 2012, pentru susţinerea energiilor “verzi”, 0,56 milioane euro în Franţa, 1 milion euro în Grecia, 1,3 milioane euro în Germania, 1,8 milioane euro în Slovacia, 4 milioane euro în Italia şi 16,7 milioane euro în România. “În plus, pentru combinatele de aluminiu din Europa, impozitarea pentru susţinerea surselor regenerabile de energie nu s-a schimbat de la un an la altul. În România, în perioada 2010-2012, aceasta a crescut de 7,46 ori, iar în 2013 a crescut din nou, cu 66% față de 2012!”, a mai spus Götz.
Săptămâna trecută, preşedintele CA al Alro, Marian Năstase, a declarat că preţul plătit de companie pentru electricitate este foarte ridicat, iar măsurile vizate de Guvern cu scopul de a reduce această povară pentru consumatorii industriali au fost ineficiente până în prezent. Alro, din grupul Vimetco, plăteşte un preţ mediu de 81 dolari pe MWh de electricitate, în timp ce în Germania preţul mediu este de 46,6 dolari, în SUA – 36,7 dolari, iar în Franţa – 59,6 dolari, potrivit lui Năstase.
Un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers arată că intensitatea sprijinului pentru eoliene în România este cea mai mare din Europa, anul trecut situându-se la 224% faţă de media Uniunii Europene, de 100%. În acelaşi timp, pentru fotovoltaice, sprijinul a fost de 657%, de 2,5 ori mai mare decât media UE (269%).
“Am plătit 33 de milioane de euro anul trecut pe certificate verzi, la care se adaugă alte şase milioane de euro veniţi acum, după regularizare. Dorinţa noastră nu este să oprim activitatea la Alro, dar, până la urmă, aceste decizii dureroase trebuie luate. Până la urmă cred că vom ajunge la o situaţie de genul acesta, să reducem producţia, pentru că nu putem susţine altfel activitatea. Analizăm varianta de a importa lingouri. Alro vinde, la ora actuală, în pierdere”, a afirmat Gheorghe Dobra.
De remarcat, Alro, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România (circa 3 TWh anual), a investit, în ultimii nouă ani, peste 100 milioane de dolari în măsuri de eficienţă energetică, reuşind să diminueze consumul de electricitate pe tona de aluminiu cu peste 75% pentru produsele procesate. Consumul de gaz s-a redus cu peste 90% în perioada respectivă.
Închiderea Alro, din cauza taxelor pentru sprijinirea producţiei de energie din surse regenerabile, va majora cu 7% factura la electricitate plătită de toţi consumatorii din România, potrivit lui Dobra.
„Până la urmă cred că vom ajunge la restrângerea activităţii. Analizăm varianta importului de lingouri de aluminiu”, a adăugat el.
Totodată, dacă Guvernul ar implementa schema de exceptare a consumatorilor industriali de la plata a până la 85% din certificatele verzi, factura tuturor consumatorilor de energie ar scădea cu aproape 46%, a mai spus Dobra.
„Atunci când reducem producţia din motive tehnice pentru 10-15 minute, ne sună DEN (Dispecerul Energetic Naţional – n.r.) că nu au ce face cu energia. Nu ne-au mai sunat de 15 ani”, a continuat Dobra.
O parte a electricităţii necesare Alro pentru producţia de aluminiu provine de la compania de stat Hidroelectrica. „Încă nu am deschis discuţii cu Hidroelectrica pentru renegocierea preţului, dar probabil că vom face şi asta”, a mai spus Dobra.
Consumatorii industriali de electricitate critică de mai mult timp sprijinul pe care Guvernul îl acordă producţiei de energie din surse regenerabile, afirmând că preţul prea mare al energiei ar putea determina unele companii să mute fabricile în alte ţări.
Producătorii de aluminiu nu pot include în preţul final al produselor lor costul suplimentar introdus prin schemele de sprijin al energiilor verzi pentru că preţul aluminiului este stabilit de piaţă la bursa de metale din Londra.
Comisia Europeană permite statelor membre să ofere exceptări de la plata eco-taxelor de până la 85% până în anul 2017 şi 80% după această dată, iar implementarea unei astfel de scheme în România ar putea reduce factura la toţi consumatorii cu aproximativ 46%.
Săptămâna trecută, compania Alro Slatina anunţa că va elabora un plan de închidere pentru o parte importantă a capacităţilor-cheie în care produce aluminiu primar, ceea ce ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de angajaţi ai companiei.
“Consiliul de Administraţie al combinatului nu mai susţine bugetul de venituri şi cheltuieli propus pentru 2014, din cauza noii cote majorate pentru certificatele verzi, care ar presupune cheltuieli suplimentare de cel puţin 80 milioane lei”, conform unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Compania menţionează că noua cotă pentru certificate verzi, mai mare cu 17% faţă de estimarea anterioară, va avea un impact negativ asupra rezultatelor financiare aferente acestui an, Alro urmând să plătească în plus pentru eco-taxe 20 de milioane de lei doar pentru cheltuielile de regularizare din 2013. Astfel, impactul asupra bugetului pentru 2014 este de aşteptat să fie mai mare cu cel puţin 80 de milioane de lei faţă de actuala estimare a companiei.
Alum Tulcea funcţionează la cotă de avarie
Combinatul Alum SA din Tulcea funcţionează la cotă de avarie, iar circa 500 din cei 700 de angajaţi ai unităţii îşi vor pierde locurile de muncă în următoarele şase luni, dacă nu se vor promulga de urgenţă modificările adoptate de Parlament la Legea 220/2008 ce reglementează regimul producerii şi comercializării energiei regenerabile în România.
Închiderea combinatului Alum SA va afecta activitatea altor şase unităţi economice din oraşul Tulcea.
Preşedintele Sindicatului Liber Alum, Gheorghe Dragu, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă, că managerii grupului Vimetco, proprietar al combinatelor Alum Tulcea şi Alro Slatina, au analizat situaţia generată de lipsa unor facilităţi pentru industrie în ceea ce priveşte taxele suplimentare la energia electrică.
“Producţia noastră este la cote de avarie. În niciunul dintre scenariile făcute deja nu există şanse pentru continuarea activităţii combinatului Alum SA, dacă nu se modifică urgent legislaţia în vigoare. Dacă se vor goli instalaţiile, vom mai funcţiona încă două sau trei luni, iar dacă se doreşte şi consumarea stocului de materii prime vom mai funcţiona încă două sau trei luni. Ulterior, se va decide dacă unitatea va fi închisă definitiv”, a afirmat liderul de sindicat Gheorghe Dragu, transmite Agerpres.
Acesta a mai spus că, după şase luni, există posibilitatea ca în unitatea tulceană să rămână doar 200 din cei aproape 700 de angajaţi aflaţi pe statele de plată ale grupului Vimetco şi a atras atenţia că de funcţionarea combinatului tulcean depind alte şase unităţi economice din municipiu.
“După modernizarea combinatului, în anul 2007, din cei 1.300 de salariaţi s-au păstrat circa 700, prin externalizarea unor servicii, transport marfă pe căile ferate, pe uscat şi apă. Vorbim în total de cel puţin şase societăţi, printre care Convex Constanţa, care asigură transportul lunar a peste 100.000 de tone de bauxită şi Tremag SA din Tulcea care, în condiţiile existenţei combinatului Alum SA, avea asigurată 80% din producţia anuală”, a menţionat preşedintele Sindicatului Liber Alum.
Liderul de sindicat a amintit că Parlamentul a modificat Legea 220/2008 care reglementează regimul producerii şi comercializării energiei regenerabile în România, însă actul normativ a fost contestat de preşedintele ţării.
Sindicatele ies în stradă
Liderul sindicaliştilor din combinatul tulcean a anunţat că Federaţia Sindicatelor din Metalurgia Neferoasă Cartel Alfa va picheta miercuri sediul Curţii Constituţionale a României, între orele 11.00 şi 15.00, iar joi, 13 martie, sediul Guvernului, la acţiuni urmând să participe şi 50 de sindicalişti tulceni.
Revendicările sindicaliştilor vizează atât promulgarea de urgenţă a modificărilor adoptate de Parlament la Legea 220 din 2008, cât şi modificarea Legii 123 din 2012 privind energia electrică şi gazele naturale, în sensul stopării liberalizării rapide a preţului la gazele naturale.
Încă de la finele anului trecut, liderul sindicaliştilor din combinatul Alum a anunţat că unităţile din România deţinute de grupul Vimetco se vor închide anul acesta, dacă nu se vor pune în aplicare modelele de sprijinire a industriei din alte ţări europene.
Combinatul de alumină din Tulcea, unul dintre importanţii angajatori privaţi din oraş, a început să funcţioneze în anul 1973, firma Balli Metal preluând unitatea de la statul român în anul 1996. Societatea tulceană producătoare de alumină calcinată, materia primă necesară în producerea aluminiului, a produselor refractare, produselor ceramice, a cimentului, precum şi în tratarea apei, a devenit, ulterior, parte a grupului de firme Alro Slatina. Acest grup are în proprietate 98% din capitalul social al combinatului tulcean, acţionarul majoritar al Alro fiind grupul Vimetco, cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, înregistrat în Olanda şi controlat de omul de afaceri rus Vitali Masitski.
Grupul Vimetco deţine în România trei unităţi de producţie, la Tulcea, Slatina şi Bucureşti, şi este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est. Unităţile din România ale acestui grup sunt printre cei mai mari consumatori de energie electrică din ţară.
Alro este o subsidiară a Vimetco N.V., companie globală de aluminiu primar şi procesat, integrată pe verticală. Combinatul din Slatina este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa.
Principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro sunt în Uniunea Europeană, respectiv în Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România. Compania are exporturi în SUA şi Asia.
