Spre deosebire de situaţia folosirii la modul general a produselor bancare, România se poziţionează în top trei în ceea ce priveşte preferinţa pentru credite. 26% dintre români apelează la această sursă de împrumut bancar, la acelaşi nivel cu Ungaria şi cu doar un loc în urma liderului – Slovenia – ţară în care 32% din populaţie s-a dovedit interesată de credite, se arată într-un studiu al GfK România.
În martie 2010, în România, creditele de consum (fără ipotecă) au fost contractate de 18% din populaţie, în scădere cu 4 procente faţă de luna ianuarie, în vreme ce creditele pentru achiziţionarea unei case sau apartament se plasează la doar 4%. În legătură cu intenţiile de împrumut în următoarele 12 luni, 4% dintre români spun că vor apela la credite de consum şi numai 1% la cele pentru locuinţă.
GfK România a analizat în studiul continuu al pieţei bancare din luna martie 2010 obiceiurile populaţiei din ţara noastră de utilizare a produselor oferite de bănci.
Procentul utilizatorilor de produse bancare este de 56% din totalul populaţiei de peste 15 ani (media pentru întreg anul 2009), România clasându-se pe locul 13 între ţările europene analizate, cu doar o poziţie înaintea Bulgariei. Printre primele clasate se găsesc ţări precum Slovenia şi Austria, cu o penetrare a serviciilor bancare de 100%, respectiv 98%, urmate de Croaţia şi Cehia cu câte 90 de procente.
11% dintre românii chestionaţi declară că folosesc produse bancare de economisire, mult mai puţin decât austriecii (75%), cehii sau bulgarii (peste 2 treimi din populaţie), dar mai mult decât vecinii din Ucraina, Polonia sau Serbia.
Dacă ne referim la obiceiurile de utilizare a serviciilor tip e-banking sau Internet banking, românii se dovedesc încă foarte reticenţi, mai puţin de un procent apelând la acestea. În fruntea topului se află Cehia (29%), Slovenia (24%) şi Polonia (20%).
Riscul de credit îi sperie pe bancheri români
Dacă românii sunt “în top 3” în ceea ce priveşte preferinţa pentru credite, bancherii din România văd în riscul de credit principala ameninţare pentru sistemul bancar, potrivit celei mai recente ediţii a raportului “Banking Banana Skins” realizat de către Centrul pentru Studiul Inovaţiei Financiare (CSFI) în asociere cu PricewaterhouseCoopers (PwC). În acelaşi timp, la nivel global, bancherii se tem, în principal, de consecintele ingerintelor politice in mediul bancar.
„Perspectivele pentru sistemul bancar din România par a fi dificil de prognozat. Au fost exprimate temeri cu privire la fragilitatea economiei şi la impactul creditelor neperformante şi a scăderii profitabilităţii asupra băncilor. O altă îngrijorare este legată de faptul că aversiunea băncilor faţă de riscuri va întârzia relansarea economică”, se arată într-un comunicat al PwC.
Concluziile au apărut într-un studiu realizat de către Centrul pentru Studiul Inovaţiei Financiare (CSFI) în asociere cu PwC, la care au participat 13 manageri de top din sistemul financiar autohton.
Unii respondenţi au considerat că, în cazul unei situaţii extreme, sistemul bancar va beneficia de sprijin din partea Guvernului, alţii fiind preocupaţi de faptul că acesta ar putea afecta responsabilitatea managementului băncilor. Nevoia unui sistem de management al riscului mai performant este văzută ca fiind urgentă, împreună cu elaborarea unor reglementări suplimentare, pentru ca sistemul bancar să fie mai bine pregătit în gestionarea noilor provocări generate de criză.
„Sistemul bancar românesc a evitat faza iniţială a crizei financiare de la sfârşitul anului 2008. Cu toate acestea, riscul de credit devine o preocupare majoră pentru băncile româneşti, pe măsură ce recesiunea va duce la un număr din ce în ce mai ridicat de insolvenţe şi falimente printre companiile locale. Băncile anticipează deteriorarea în continuare a calităţii portofoliului de credite şi sporirea provizioanelor pentru credite neperformante, ceea ce s-ar putea transforma în pierderi reale pentru creditori”, a declarat Dan Iancu, partener, Servicii de Consultanţă, PricewaterhouseCoopers România.
Ingerinţele politice sunt riscul principal al băncilor pe mapamond
La nivel global, raportul a indicat faptul că „politizarea băncilor”, ca urmare a intervenţiilor de salvare şi a operaţiunilor de preluare de către stat reprezintă principala ameninţare pentru situaţia financiară a băncilor.
„Este o ironie faptul că deciziile politice sunt percepute ca şi risc în condiţiile în care băncile s-au văzut în situaţia de a fi salvate prin intervenţia statelor. Este evidentă o criză în relaţia dintre bănci şi societate şi vor fi necesari câţiva ani pentru a se restabili încrederea. Până atunci, însă, băncile vor opera cu un anumit handicap financiar”, a declarat David Lascelles, editorul raportului.
