Declinul pieței imobiliare, în special ca efect al restrângerii creditelor acordate de către băncile comerciale, au indus o diminuare a activităţii în construcţii, cu efecte directe asupra fabricării altor produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii), activitate ce a înregistrat o diminuare severă a producţiei comparativ cu perioada de dinainte de 2008, înainte de declanșarea crizei economice globale. Piața construcțiilor rămâne, în continuare, unul dintre sectoarele cele mai afectate de criză, iar viitorul nu arată deloc roz. În plus, Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, avertizează asupra riscului de relocare a fabricilor de ciment în ţări fără condiţionalităţi de mediu şi cu preţuri mai competitive la utilităţi.
Mihai Rohan, președintele CIROM, patronatul din industria cimentului, a declarat, într-un interviu pentru Focus-Energetic.ro, că noile taxe pe construcțiile speciale vor afecta serios rezultatele financiare ale producătorilor de ciment, iar șansele ca industria să își revină scad simțitor. În plus, acesta consider că piața își poate reveni la cifrele din 2008 înainte de anul 2018.
”Membrii CIROM sunt jucători în piața materialelor de construcție și specificul activității de producție se bazează pe un dispozitiv industrial caracterizat nu numai de instalații și echipamente de mari dimensiuni, dar și de amenajări corespunzătoare bunei desfășurări a activității. Prin urmare, există multiple situații, diferite unele de altele (construcții mai vechi sau mai recente), și construcții care ar putea fi impozitate – altele decât cele asimilate clădirilor cu acoperiș și pereți”, a declarat Rohan.
Între construcțiile pentru care producătorii de ciment vor plăti noi impozite sunt: silozurile de depozitare, halele descoperite de materii prime, platforme betonate, linii de cale ferată neutilizate, rețele de alimentare cu apă, electrice, decantoarele de apă etc.
”Toate aceste taxe reprezintă costuri suplimentare, care nu au fost cunoscute sau anticipate în planurile de afaceri ale membrilor noștri în perioada septembrie-octombrie, când se argumentează și se construiesc bugetele, iar aceste aspecte sunt de natură să impacteze negativ activitatea și rezultatele tuturor societăților noastre”, a menționat președintele CIROM.
Piața cimentului în primele nouă luni ale anului 2013 sunt cu circa 3,5% sub nivelul înregistrat pentru aceeași perioadă din 2012, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși piața construcțiilor private, în special cea rezidențială, a cunoscut o ușoară creștere, aceasta nu a putut compensa scăderea din celelalte segmente ale construcțiilor nerezidențiale și inginerești, care au suferit scăderi importante.
”Pe întregul an, din cauza scăderilor generate, în special, de stagnarea lucrărilor din infrastructură, apreciem că piața cimentului poate prezenta scăderi de 5-6 % față de 2012. Desigur, cifrele reale vor fi confirmate în primul trimestru din 2014 de către INS”, a adăugat șeful patronatului CIROM.
În prezent, fabricile de ciment lucrează la capacități între 50-70%, în funcție de zone.
Mari proiecte de infrastructură doar pe hârtie
Întrebat cum estimează că va fi cererea de ciment în anul 2014, Rohan spune că segmentul respectiv nu va evolua semnificativ față de 2013, deoarece marile lucrări de infrastructură sunt, în acest moment, doar proiecte pe hârtie sau enunțuri la nivel de intenție. În plus, celelalte segmente, împreună, nu sunt de natură să influențeze mai mult de 10-15% din piață.
”Oricum, nu sunt anunțate ca sigure proiecte mari non-rezidențiale (birouri, spații comerciale etc) sau clădiri de locuințe în volume semnificative. Tocmai de aceea, practic, ne așteptăm la o piață cam de aceeași mărime ca şi în anul 2013”, a punctat Mihai Rohan.
Acesta menționează că majorarea continuă a prețului la energie, gaze și produse petroliere, precum și la materii prime, reprezintă provocări pentru toată industria.
”Industria cimentului – la fel ca şi cea a metalelor, sticlei, hârtiei, chimicalelor – se mai confruntă și cu posibilitatea de a nu se mai regăsi pe lista alocărilor gratuite de certificate de CO2. Așa cum arată studiile făcute de către firme independente și de către universități recunoscute, industria cimentului este în mare pericol de relocare, din cauza costurilor pentru achiziția de certificate de CO2, în cazul în care acestea nu se vor aloca gratuit, la fel ca în perioada 2008-2013. Nu trebuie să uităm că România este granița estică a Europei și primele importuri din afara Uniunii Europene – din țări unde nu există costuri suplimentare legate de emisiile de carbon sau de creșterea costurilor cu energia – se vor opri în țara noastră”, a afirmat președintele CIROM.
Potrivit acestuia, societățile producătoare de ciment nu au oprit investițiile nici în plină criză.
”Investițiile continuă, în special în zona reducerii consumurilor energetice, prin recuperarea căldurii și refolosirea ei, prin creșterea eficienței proceselor tehnologice, prin măsurile de protecție a mediului și prin utilizarea combustibililor alternativi în procesul de producție”, a precizat Mihai Rohan.
În ceea ce privește evoluția prețului la ciment în 2014, reprezentantul CIROM spune că prețul cimentului este dictat de piață.
”Noi observăm o presiune mare pe costuri din cauza prețului la energie și la combustibili, a creșterii continue și impredictibile a redevențelor și taxelor, pe de o parte, în timp ce, pe cealaltă parte, lipsa lucrărilor pune o presiune mare pe prețuri”, a concluzionat Rohan.
CIROM este patronatul din industria cimentului și a altor produse minerale pentru construcții din România. Organizația a fost înființată în 1991, fiind o organizație autonomă, neguvernamentală. În prezent, în România există nouă unități de producție a cimentului, aparținând celor trei mari producători internaționali: Carpatcement Holding (Heidelberg Cement Group din Germania), care deține fabricile de ciment Bicaz, Deva și Fieni; Holcim România (din grupul elvețian Holcim), ce deține fabricile de ciment Aleșd, Câmpulung Muscel și Turda, şi Lafarge Ciment România (din grupul Lafarge din Franța), care deține fabricile de ciment Medgidia, Hoghiz și Târgu Jiu.
