România, Georgia şi Azerbaidjan au semnat Memorandumul de Înţelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector), prin intermediul căruia vor fi transportate gaze naturale din zona Mării Caspice (Azerbaidjan), prin Georgia şi România. Cum aproximativ o treime din gazele consumate în România provin din import, iar, acum, există un singur furnizor extern, gigantul rus Gazprom, o dată cu finalizarea proiectului AGRI se diversifică sursele de aprovizionare şi, în consecinţă, România va dispune de o mai mare siguranţă energetică. În prezent, gazele ruseşti ajung în ţară prin intermediari, precum Wintershall, ceea ce face ca autorităţile să creadă că preţul este mai mare, pentru a acoperi costurile intermediarilor.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, ministrul Industriei şi Energiei din Republica Azerbaidjan, Natig Aliyev, şi ministrul Energiei din Georgia, Alexander Khetaguri, au semnat, la Bucureşti, Memorandumul de Înţelegere pentru proiectul AGRI. Proiectul presupune transportul gazelor naturale azere până în portul georgian Poti (pe malul estic al Mării Negre), lichefierea acestora, încărcarea pe nave de transport al gazelor naturale lichefiate (GNL) până în portul Constanţa, regazeificarea acestora şi transportul pe conducte magistrale în România. Prin acest proiect ar putea fi exportate între 4 (la început) şi 12 (în faza finală) miliarde metri cubi de gaze azere. Investiţia totală a proiectului este estimată la 4 – 6 miliarde de euro, dintre care numai terminalul de GNL de la Constanţa ar putea costa 2 miliarde de euro. De asemenea, în prezent, conductele dintre Azerbaidjan în Georgia pot transporta aproximativ 4 miliarde mc de gaz anual, urmând să se dezvolte până la 12 miliarde mc de gaze anual (evident, dacă acest lucru va fi confirmat de studiul de fezabilitate al proiectului). De asemenea, o dată cu finalizarea conductei de interconectare Giurgiu – Ruse, gazele azere vor putea ajunge în Bulgaria (100% dependentă de gazele ruseşti). În plus, în curând va fi operaţională şi conducta Szeged – Arad, astfel că gazele azere vor putea ajunge în Ungaria, Austria şi de aici, prin sistemul european de transport, oriunde în Europa. De remarcat, este aproape de finalizare studiul de fezabilitate al terminalului GNL de la Constanţa, finanţat printr-un grant acordat de Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA), în valoare de 1.061.975 dolari.
Dacă lucrurile merg la fel de bine cum au început, cel mai târziu în anul 2014 ar trebui ca gazele azere să ajungă la Constanţa. Astfel, acest proiect ar putea fi finalizat înaintea mult mai mediatizatului gazoduct Nabucco.
Pe de altă parte, terminalul GNL de la Constanţa este important pentru că va putea regazeifica gaze naturale aduse de oriunde din lume. De exemplu, din Qatar, una dintre ţările cu resurse importante de gaze naturale, cu şeicul căreia, de altfel, a discutat, încă de acum doi ani, preşedintele Traian Băsescu, tocmai în acest sens.
România, “poarta” de intrare a gazelor în Europa
Astfel, prin semnarea Memorandumului tripartit Azerbaidjan – Georgia – România se face primul pas spre independenţa energetică a ţării. Mai mult, cum în AGRI nu este implicată nicio mare putere (precum Germania, Franţa, Rusia), pare mult mai simplu de realizat acest proiect decât altele (de exemplu Nabucco), nefiind necesar decât acordul celor trei părţi. În plus, în urma interconexiunilor cu Bulgaria şi Ungaria, România poate deveni “poarta” de intrare a gazelor pe “Bătrânul Continent”.
De remarcat, conform ministrului Natig Aliyev, rezervele de gaze naturale dovedite ale Azerbaidjanului se ridică la 2.200 miliarde metri cubi. Având în vedere că anul trecut în Azerbaidjan s-au produs 23 miliarde metri cubi de gaz, rezervele acestei ţări ar fi suficiente pentru aproape un veac.
Ministrul Energiei din Azerbaidjan consideră că AGRI este un proiect foarte important, nu numai pentru ţara pe care o reprezintă, ci şi pentru statele europene. Acesta susţine că Azerbaidjan acordă o atenţie foarte mare acestui proiect. De altfel, Alyev consideră că semnarea memorandumului reprezintă un eveniment istoric. „Astăzi ne-am adunat şi aş numi semnarea acestui memorandum un eveniment istoric. Cred că în urma activităţii depuse am ajuns la o înţelegere şi am sprijinit propunerea României privind înfiinţarea unui sistem de transport, care presupune livrarea de gaze naturale şi gaze lichefiate în România. Acest proiect este important nu doar pentru Azerbaidjan, dar şi pentru toate ţările din zona Mării Negre”, a declarat Natig Aliyev.
Prioritate pentru UE
Întrebat dacă noua rută de trasport al gazelor are şanse să devină operaţională înainte de conducta Nabucco, estimată să fie pusă în funcţiune peste patru ani, ministrul Economiei, Adriean Videanu a răspuns: „Din punctul meu de vedere, da. Este proiectul cel mai rapid şi unul dintre cele mai eficiente din coridorul sudic prin care sunt aduse resurse caspice în Europa”. Ministrul a precizat, totodată, că România va face lobby la forurile de conducere ale Uniunii Europene pentru ca acest proiect să devină o prioritate a blocului comunitar, ceea ce înseamnă că ar putea beneficia de bani europeni.
