Centralele eoliene au produs în primele opt luni din acest an 2,9 TWh de electricitate, iar hidrocentralele au ajuns la o producţie de 10,8 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, centrala nucleară de la Cernavodă a ajuns la o producţie de 7,6 TWh. Astfel, producţia de electricitate din surse non-emisive de gaze cu efect de seră a ajuns la 21,3 TWh. Cum întreaga producţie a fost de 38,1 TWh, înseamnă că peste jumătate din producţie (55,9%) a fost reprezentată de energia furnizată de producătorii ce nu trebuie să achiziţioneze certificate de drepturi de emisii (CO2).
Reamintim, Comisia Europeană a lansat celebrul pachet legislativ 20-20-20, prin care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să-şi reducă, până în anul 2020, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să-şi sporească eficienţa energetică cu 20%, iar 20% din consumul de electricitate trebuie să provină din surse regenerabile.
România şi-a asumat în faţa Comisiei Europene ca 24% din consumul intern brut de energie (electricitate, energie termică, combustibili) din anul 2020 să provină din surse regenerabile. În ceea ce priveşte sectorul electricităţii, ţinta este ca 38% din consumul anului 2020 să provină din surse regenerabile.
Cum consumul naţional, în primele 8 luni, a totalizat 32,9 TWh, iar cantitatea totală de energie din surse regenerabile produsă în aceeaşi perioadă a ajuns la 13,7 TWh, înseamnă că România şi-a depăşit şi această ţintă, energia din surse regenerabile reprezentând 41,6% din consumul naţional de electricitate.
Numai energia eoliană a însemnat, anul acesta, 7,7% din producţia totală de electricitate, în timp ce, în primele opt luni din 2012, reprezentase 3,9% din total.
Scăderi peste tot
Pe de altă parte, toţi ceilalţi indicatori sunt îngrijorători. Resursele de energie primară au scăzut cu 12,2% în primele opt luni ale acestui an, iar cele de energie electrică s-au diminuat cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor INS.
Astfel, principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2013, au totalizat 20,043 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 2,797 milioane tep faţă de perioada similară din 2012.
Producţia internă a însumat 14,086 milioane tep, în scădere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul realizat în perioda menţionată a fost mai mic cu 22,2%, totalizând 5,957 milioane tep.
Cea mai mare scădere a resurselor de energie primară s-a consemnat la cărbune, unde producţia internă s-a redus cu aproape 30%, iar importul cu circa 25%. În privinţa gazelor naturale, producţia locală a rămas cvasi-constantă ca şi cea din aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,5%). În schimb, importul s-a redus aproape la jumătate (-45,7%). Şi producţia de ţiţei s-a menţinut aproximativ la aceeaşi valoare (-1,1%), în timp ce importul s-a diminuat cu 7,5%. De asemenea, cantitatea de produse petroliere importată s-a redus cu aproape 30%.
În primele opt luni ale anului, resursele de energie electrică au fost de 38140,2 milioane kWh (38,1 TWh), în scădere cu 2,86 TWh (-7%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. „Scăderea resursei de energie electrică s-a datorat în principal scăderii producţiei, cu 2274,7 milioane kWh (-5,7%)”, se mai arată în comunicatul INS.
Producţia din termocentrale a fost de 16,3 TWh, în scădere cu 5,45 TWh (-25,1%). Ceea ce era normal, având în vedere şi scăderea producţiei şi importului de cărbune. Totuşi, termocentralele rămân principala sursă de electricitate a ţării, acestea asigurând 43,2% din întreaga producţie. Producţia din hidrocentrale a fost de 10,87 TWh, în creştere cu 1,59 TWh (+17,2%), reprezentând 28,8% din total. Centrala nucleară de la Cernavodă a produs 7,6 TWh, în creştere cu 251,0 milioane kWh (+3,4%), şi a reprezentat 20,3% din totalul producţiei de energie. Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I.-31.VIII.2013, a fost de 2,9 TWh, în creştere cu 1,3 TWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Eolienele au avut un aport de 7,7% în întreaga producţie de electricitate.
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 32,98 TWh, cu 7,4% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Cel mai mult s-a consumat în economie (65,2% din total), urmată de populaţie (20,2%), consumul propriu tehnologic (11,4%), export (2,1%) şi iluminatul public (1,1%). Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 10,1%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exportul de energie electrică a fost de 806,8 milioane kWh, în scădere cu 77,4 milioane kWh (-8,8%), în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4,34 TWh, în scădere cu 174,5 milioane kWh (-3,9%).
Comments are closed.