National Bank of Greece (NBG) a ajuns la un acord cu autorităţile de concurenţă ale Comisiei Europene prin care banca elenă îşi va menţine participaţia majoritară în subsidiara sa din Turcia, Finansbank, dar va renunţa la majoritatea subsidiarelor pe care le deţine în România, Bulgaria, Serbia şi Albania, transmite site-ul ekathimerini.com, preluat de Agerpres.
Conform acordului, NBG îşi va menţine participaţia de 60% în Finansbank, cea mai mare investiţie a băncii elene peste hotare, dar şi cea mai profitabilă. Restul de 40% va fi vândut investitorilor, în două etape, până la sfârşitul lui 2017.
Activităţile desfăşurate de NBG în Turcia, prin intermediul Finansbank, reprezintă 72% din activităţile băncii elene din afara ţării. Turcia este una dintre cele mai mari şi mai dinamice pieţe internaţionale şi nu poate fi comparată cu nici o piaţă din regiune.
În România, Banca Românească a fost înfiinţată în anul 1992 ca bancă comercială universală, în totalitate cu capital privat. În octombrie 2003, National Bank of Greece a achiziţionat de la Fondul Româno-American de Investiţii 81,65% din capitalul social al Băncii Româneşti, devenind, astfel, acţionar majoritar. În prezent, banca operează o reţea formată din 121 unităţi teritoriale şi 5 centre de afaceri.
Pe de altă parte, NBG, alături de Piraeus Bank (şi ea prezentă în România), intenţionează să-şi transfere creditele cu probleme către “bănci de rebuturi” separate, în ideea de a restabili încrederea consumatorilor în restul afacerilor lor, au declarat o serie de directori din cele două bănci pentru Reuters.
Directorul general adjunct al NBG, Petros Christodoulou, a declarat că NBG, pentru care creditele neperformante reprezintă 24,4% din portofoliul de credite, vrea să înfiinţeze o bancă de rebuturi în următoarele două luni şi caută consilieri care să o ajute cu acest proiect.
“Trebuie să ai un obiectiv clar, o identitate clară şi un management coerent al creditelor neperformante, precum şi o structură de responsabilitate bine definită, care să precizeze cine este responsabil şi pentru ce”, a spus Christodoulou. Potrivit acestuia, volumul activelor care ar urma să fie transferate nu a fost încă stabilit, însă banca de rebuturi ar trebui să poată funcţiona separate, de la finele acestui an.
De asemenea, NBG ar putea utiliza o structură de tip “bancă de rebuturi” pentru a scăpa de unele din creditele cu problemă prin găsirea unui investitor dispus să preia o participaţie minoritară la o subsidiară, care va gestiona aceste credite. “Am semnat un acord de confidenţialitate, au văzut portofoliul şi îl vor evalua. Este vorba de mai multe fonduri, care încearcă să obţină un câştig rapid, aşa că este posibil să ajungem la un acord”, a mai spus Christodoulou.
La rândul său, directorul general adjunct de la Piraeus Bank, Anthimos Thomopoulos, a declarat că şi banca sa caută modalităţi prin care să separe creditele cu probleme de cele sănătoase şi că speră ca o nouă organizaţie să intre în funcţiune până la începutul anului următor. “Piaţa cere claritate cu privire la creditele neperformante”, a declarat Thomopoulos, adăugând că Piraeus Bank a decis să înfiinţeze o bancă de rebuturi, deoarece, în prezent, situaţia începe să se stabilizeze.
Creditele neperformante sunt o problemă importantă pentru băncile greceşti, unde economia s-a contractat cu 25% după şase ani de recesiune. În plus, băncile elene nu şi-au revenit încă după pierderile de 27 de miliarde de euro înregistrate după restructurarea fără precedentă a datoriei suverane a Greciei în 2010. La finele lunii iunie creditele neperformante reprezentau 29% din portofoliul total de credite, în valoare de 260 de miliarde de euro al primelor patru bănci greceşti, de peste trei ori mai mult decât media de 7,15%, care, potrivit FMI, exista în 2012 în zona euro.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
