Compania de stat Transelectrica estimează că trendul de scădere a consumului de energie electrică cu aproximativ 4% anual se va menţine până în 2017, ca efect al crizei economico-financiare din România, dar şi pentru că unele companii îşi produc singure o parte din energie, iar altele au înlocuit utilajele vechi, consumatoare de electricitate, cu unele moderne, mai eficiente energetic.

Consumul de energie electrică a scăzut anul trecut cu 3,8%, de la 56,06 TWh la 53,93 TWh. În acest an, consumul ar putea coborî cu 5,1%, la 51,17 TWh, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al Transelectrica. Reamintim, în anul 2008, producţia de electricitate a fost de 64,7 TWh, iar consumul de 60,3 TWh.

În perioada 2014 – 2017 este estimată o scădere anuală de aproximativ 4%, la 49,125 TWh în 2014, pentru ca în următorii doi ani să ajungă la 47,15 şi, respectiv, 45,27 TWh. În 2017 este estimat un consum de 43,46 TWh, potrivit Transelectrica.

„Trendul descrescător a fost evident datorat condiţiilor financiare şi impactului în cascadă al crizei financiare la nivelul României şi a problemelor de dezvoltare economică. În plus, perspectiva nu înseamnă neapărat că suntem pesimişti. Translectrica face doar transportul acestei energii, nu este cea care generează trendul de consum al ţării, dar expertiza pe care Transelectrica o are şi prin implicarea de ani de zile în analizele strategice, o face să aibă o serie de elemente de fundamentare a acestei pespective a consumului. Evaluarea de scădere cu 4% nu are în vedere doar un aspect pesimist de neîncredere într-o dezvoltare economică; sunt schimbări structurale în structura economiei. Industriile energointensive sunt din ce în ce mai mult înlocuite cu industrii cu tehnologii de valoare adăugată (…) Trendul şi zona de competitivitate pe care o oferă şi cu care România se poate poziţiona în economia europeană este pe zona de IT, pe zona de automotive, tipul acesta de industrii, care nu au consumul de energie foarte mare”, a afirmat Carmen Neagu, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.

Aceasta a adăugat că la realizarea estimărilor s-a luat în calcul şi faptul că unele companii au început să îşi producă independent energia necesară, iar altele au înlocuit utilajele vechi cu unele noi, care consumă mai puţină energie. Un alt factor este reprezentat de izolarea termică a clădirilor, care a dus la scăderea consumului de energie electrică pentru încălzire în timpul iernii.

„Noile parcuri industriale se dezvoltă pe zona de automotive, de IT, care nu sunt consumatoare foarte mari de energie şi de la început sunt realizate cu tehnologii competitive, care nu implică neapărat consumuri foarte mari de energie comparativ cu consumul de energie al unui combinat siderurgic”, a explicat Neagu.

Directorul general al Transelectrica, Ştefan – Doru Bucătaru, a subliniat lipsa unor „elemente, măsuri, programe” naţionale care ar putea conduce la eficientizarea consumului de energie electrică, scrie Mediafax.

„Era o vreme în care puteam spune că anumite procente de creştere sau scădere a PIB-ului rezultau în anumite procente similare de creştere sau scădere a consumului de energie electrică. Ceea ce vedem în clipa de faţă este un divorţ, cele două elemente merg în direcţii nu atât de mult corelate ca în trecut. Sigur că pe de o parte lumea se uită la statistici, cât este consumul de energie electrică pe cap de locuitor în România faţă de ţările vecine, şi atunci pieptul se umple de speranţă şi optimism, însă în egală măsură dacă ne uităm la cât este consumul de energie electrică pe unitatea de PIB în ţările vecine, brusc entuziasmul se transformă în pesimism. Deci, cele două tendinţe, dezvoltarea economică, cu cea de eficientizare a consumului de energie electrică au direcţii diferite”, a adăugat el.

Transelectrica a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 1,097 miliarde lei (250 milioane euro), în scădere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, însă profitul a urcat de cinci ori, la 102,7 milioane lei (23,3 milioane euro). Compania este controlată de Ministerul Finanţelor Publice, care deţine 58,69% din acţiuni, alţi acţionari importanţi fiind Fondul Proprietatea (13,5%) şi SIF Oltenia (7,11%).