Republica Moldova are rezerve certe de peste 16 miliarde metri cubi de gaze naturale și de cel puțin 5,3 milioane tone de petrol, potrivit ultimelor studii, scrie Evenimentul Zilei Moldova. Astfel, zăcămintele Moldovei nu sunt chiar atât de reduse precum se predă la lecțiile de geografie în școli.
Numai rezervele de hidrocarburi descoperite până astăzi au o valoare de aproape 8 miliarde de dolari, la prețurile medii de pe piețele internaționale. Chiar dacă suma poate părea considerabilă, în realitate dacă ar fi să luăm în calcul costurile necesare exploatării acestor zăcăminte, afacerea nu ar fi foarte rentabilă pentru eventualii investitori.
În lipsa unor mari investitori din rândul companiilor petroliere, există totuși exploatare și în Moldova. Astfel, compania locală Valiexchimp deţine contractul de exploatare exclusivă a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din zona localităţilor Văleni şi Victorovca. Aceasta extrage lunar circa 10-12.000 metri cubi de gaze naturale, care asigură consumul a trei localităţi, conectate printr-un gazoduct privat.
Volumul de gaze naturale extrase la nivelul anului 2012 de către Valiexchimp este de circa 100.000 mc, iar volumul de ţiţei extras este de 11-12.000 mc. Petrolul este prelucrat în rafinăria construită în orașul Comrat. Pentru a ajunge la această producție, compania a investit în ultimii șapte ani aproximativ 500 de milioane de lei.
„Dacă în anii 50 ai secolului trecut exploatarea zăcămintelor din Moldova nu era rentabilă, în acea perioadă fiind descoperite rezerve enorme în regiunea Siberiei, acum pentru Moldova acest lucru devine interesant, în condiţiile în care importăm resurse energetice tot mai scumpe, dar nici nu cunoaştem ce rezerve avem sub picioarele noastre”, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, într-un raport prezentat guvernului anul trecut.
Posibile rezerve de gaze de șist
Valeriu Lazăr a atenţionat că, pe pe termen mediu şi lung, pe lângă zăcămintele din sudul Republicii, o altă sursă de alimentare cu gaze ar putea fi extragerea gazelor de şist, descoperite în Ucraina, în zonele limitrofe cu România şi Republica Moldova. În perioada sovietică, între anii 1945-1972, peste 700 de sonde au forat în zonele respective și s-au găsit urme de hidrocarburi.
După descoperirea masivelor câmpuri gazifere din Siberia, rușii au abandonat explorările pe teritoriul Moldovei, iar majoritatea descoperirilor au fost secretizate. Potenţialul efectiv al zăcămintelor energetice autohtone ar putea fi confirmat doar în urma unor noi forări la adâncimi de 1.000 – 3.000 metri, a declarat Vadim Ceban, şeful Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetic din cadrul Ministerului Economiei.
„În acest moment se discută conceptul concesiunii unor asemenea forări. Conceptul investiţional în domeniul extractiv al resurselor energetice are la bază concesiunea”, a adăugat Ceban.
Bogăție de materiale de construcții
Pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcţie: var, calcar, piatră brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Sunt exploatate cinci zăcăminte de piatră şi var stins, la Cricova, Mileştii Mici, Chişinău, Făureşti şi Goian.
Cărămida şi ţigla sunt produse din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici, iar nisipul, prundişul şi pietrişul se extrag la Cobusca şi Vadul lui Vodă. În ultimii ani s-a vehiculat că Republica Moldova ar dispune de rezerve importante de diatomite, de la exploatarea cărora am putea obţine câteva miliarde de dolari. Diatomitele se folosesc pe larg în industria alimentară, în industria construcţiilor, medicină şi ecologie. Problema cea mare, care deocamdată n-a fost rezolvată, este extragerea acestor zăcăminte.
40 de dosare penale în domeniul minier
Potrivit unui audit efectuat în acest an de Curtea de Conturi, antreprenorii care activează în domeniul minier au fraudat statul cu sute de milioane de lei. Raportorii moldoveni de la Curtea de Conturi spun că au identificat nenumărate cazuri de extragere ilicită a zăcămintelor naturale.
”De exemplu satul Cobusca, Anenii Noi, unde agenţii economici, dar şi localnicii, extrag nisip fără a avea permisiune. Cu toate acestea, nimeni nu-i trage la răspundere. Lista prejudiciilor nu se încheie aici. Responsabilii de la Curtea de Conturi spun că unii agenţi economici au diminuat în acte volumul zăcămintelor extrase pentru a plăti mai puţine impozite şi au prejudiciat astfel bugetul statului cu alte câteva milioane de lei”, scrie evz.md.
Totodată, procurorii spun că în perioada 2010-2012 au deschis peste 40 de dosare penale în domeniul minier, iar reprezentanţii Ministerului Mediului atenţionează că extragerea zăcămintelor din locurile neautorizate pot pune în pericol locuitorii din preajma acestora. În prezent, aproape 160 de agenţi economici explorează zăcăminte naturale din pământurile Moldovei. Cel mai des se extrage nisip, calcar, ghips şi argilă.
Creșteri ale industriei
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în primele şase luni ale anului curent, industria extractivă a înregistrat o creştere de 13,3% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce a determinat majorarea indicelui general de producţie pe ţară cu 0,2%. În perioada lunilor ianuarie-noiembrie 2012, industria extractivă a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 4,7%, comparativ cu perioada similară a anului 2011.
Recent, au demarat lucrările de construcție a conductei de interconectare a rețelelor de gaze naturale dintre România și Republica Moldova. Prin gazoductul Iași-Ungheni, cele două țări vor putea astfel importa și exporta gaze.
Într-un discurs ţinut la Bucureşti, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, vicepremierul Natalia Gherman a declarat că inaugurarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni a fost un eveniment foarte important şi că ”acest proiect reprezintă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova”. Ministrul de Externe a menţionat că şi celelalte proiecte de interconectare a infrastructurii Republicii Moldova cu cea a României – liniile electrice de înaltă tensiune, construcţia a două noi poduri peste râul Prut – sunt ”vitale” pentru Republica Moldova.
