România este prima ţară europeană care va deveni independentă energetic, a declarat Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, la Bucharest Forum/Energy, eveniment organizat de Adevărul Group şi Institutul Aspen România. Forumul a abordat atât teme de interes regional, cum ar fi agenda de dezvoltare energetică în zona Mării Negre sau problematica resurselor clasice şi regenerabile, cât şi subiecte cât se poate de „fierbinţi“ pentru piaţa de energie din România.
„Dacă am reduce consumul şi am fi eficienţi, am deveni chiar de acum independenţi energetic”, a afirmat Geoană.
„A venit timpul pentru strategii multianuale, bugete multianuale, continuitate”, a mai completat el.
La rândul său, Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a reafirmat că eficienţa energetică este printre principalele surse energetice ale României, alături de diversificarea surselor şi interconectarea în interiorul Uniunii Europene. Totodată el a cerut ca UE să ţină pasul şi cu tehnologia, pentru ca preţurile la energie să rămână jos. „UE trebuie să deţină o strategie puternică în domeniul inovării, pentru a putea ajunge la tehnologii ieftine, competitive şi cu emisii mici de carbon. Vorbim mult, dar facem prea puţin”, a completat el.
Pe de altă parte, şeful Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat că principalul factor care frânează dezvoltarea sistemului energetic este povara fiscală şi a dat un exemplu din Germania. “Preţul energiei a scăzut la nivelul producţiei, dar taxele sunt mult mai mari. Am să citez acum dintr-un studiu făcut în Germania, care arată cât se poate de clar ce influenţă au taxele: o gospodărie medie din această ţară plătea, în 2001, la un consum mediu anual de 3.500 de kilowaţi, 12,5 eurocenţi lunar pentru producţie şi 4,6 eurocenţi lunar pentru taxe. Acum, în 2013, cu acelaşi consum, plăteşte 14,1 eurocenţi pentru producţie şi 14,7 eurocenţi pentru taxe. Acest studiu ne arată cât de mult sunt împiedicate investiţiile în energie din cauza taxelor“, a spus Iulian Iancu.
„Regele materiei prime pentru energie va deveni gazul natural. Şi planeta are încă rezerve pentru foarte mulţi ani de acum înainte, nu doar pentru gaze. Iată ce spun ultimele statistici la nivel mondial: Terra are 860 de miliarde de tone de cărbune, iar consumul anual este de doar 6 miliarde de tone; există 163 de milioane de tone de petrol, respectiv 1,2 miliarde de barili, ceea ce înseamnă că putem asigura consumul pe încă 41 de ani; sunt 86 de trilioane de metri cubi de gaze, echivalentul unui consum de 59 de ani, dar asta dacă nu luăm în calcul şi recenta descoperire de gaze de şist, care va asigura consumul pe 250 de ani“.
Iulian Iancu a mai arătat că Europa şi-a propus să scadă emisiile de dioxid de carbon de la 4 miliarde de tone în prezent, la 1,4 miliarde de tone în 2030.
Factura la electricitate ar putea scădea
Factura la electricitate ar putea scădea cu 10% de la 1 iulie, după ce Comisia Europeană a aprobat amânarea plăţii unor certificate verzi către producătorii de energie regenerabilă, a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
Consumatorii casnici pot spera la o scădere cu 10% a facturii la energie după aprobarea, de la 1 iulie, a unei ordonanţe de urgenţă care va amâna acordarea, până în 2017, a unui număr de certificate verzi, a mai spus Constantin Niţă. El a precizat că oficialii Comisiei Europene (CE) au fost de acord cu măsura amânării plăţii unor certificate verzi. „Legea a fost agreată de CE, săptămâna viitoare va intra în şedinţa de Guvern. Mai sunt câteva chestiuni tehnice“, a completat Niţă.
Guvernul intenţionează să suspende de la tranzacţionare o parte a certificatelor verzi primite de producătorii de energie regenerabilă, în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2016, cu scopul reducerii facturilor plătite de consumatori. Potrivit lui Niţă, vor fi amânate de la introducerea în factură un număr de două certificate verzi primite pentru energia solară, şi câte unul pentru cea produsă eolian şi în microhidrocentrale.
În acest moment, producătorii din sectorul eolian primesc două certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistemul energetic, cei din domeniul solar primesc un număr de şase astfel de certificate, în timp ce pentru microhidrocentrale se dau trei. Un certificat verde poate fi tranzacţionat la preţuri între 27 şi 55 euro.
Pe de altă parte, ministrul Niţă a spus că Europa se confruntă cu o creştere continuă a preţurilor la electricitate şi gaze în faţa SUA. „Preţul energiei este un element important în preţul unui produs. Dacă preţul e mare, preţurile produselor din Uniunea Europeană cresc faţă de cele din SUA”, a afirmat el.
Ministrul a prezentat şi câteva statistici. Astfel, între 2005 şi 2013, preţul gazelor naturale pentru industrie a crescut cu 35% în UE, în vreme ce în SUA a urcat doar cu 6%. Gazul pentru consumatorii casnici s-a scumpit cu 45%, în timp ce în SUA majorarea a fost de 3%.
În privinţa energiei electrice, creşterea preţului industrial în UE a fost de 38%, pe când în SUA s-a înregistrat o scădere de 4%. Populaţia, în schimb, a suportat o majorare neverosimilă de 85% în UE, pe când în SUA a fost înregistrată ă scădere de 8%.
„Cât mai creştem preţul la energie în Europa?”, a întrebat retoric oficialul.
Ne uităm la gaz într-un mod religios
“Ne uităm la gaz într-un mod religios: nu ne punem întrebări cu privire la biserică şi la fel este şi în cazul gazelor naturale“, a declarat Julian Popov, ministrul Mediului şi Apei din Bulgaria. „Avem nevoie de gaz în viitor? Cum şi în ce fel?”, s-a întrebat el retoric. Oficialul a mai precizat că, în opinia lui, „viitorul energiei va fi pe terenul electricităţii”.
În privinţa regenerabilelor, care au provocat, recent, probleme în Bulgaria, oficialul a spus că tarifele fixe pentru susţinerea acestora, din ţara sa, sunt acum aproape la acelaşi nivel cu cea mai scumpă energie provenita din cărbune, fără a pune la socoteală o serie de „externalităţi” ale acestuia din urmă.
Ministrul bulgar a mai spun că, din cauza regenerabilelor, trebuie regionalizată piaţa energiei din Balcani, deoarece energia verde nu trebuie exportată, ci făcute schimburi transfrontaliere cu aceasta atunci când producţia e mare.
ANRE – într-o “cuşcă cu lei”
„Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) funcţionează într-o formulă relativ nouă şi trebuie să fie independentă, însă trebuie să vedem când şi cum îsi poate manifesta această independenţă“, a declarat Nicolae Havrileţ, preşedintele instituţiei, la Bucharest Forum/Energy.
„Când pui un dresor într-o cuşcă cu lei, care n-au mai mâncat de două săptămâni, e greu să te impui. ANRE nu trebuie să facă numai cum vor consumatorii sau numai cum vor producătorii“, a afirmat el. Recent, instituţia a fost in centrul mai multor discuţii: consumatorii industriali s-au plâns de faptul că schema de promovare a energiei regenerabile creşte costurile şi facturile.
ANRE a publicat cu două luni în urmă un raport potrivit căruia există supracompensare în domeniile eolian, fotovoltaic şi microhidro, iar propunerea Autorităţii era aceea de a diminua schema de subvenţie prin certificate verzi pentru aceste tehnologii. În contrapartidă, reprezentanţii sectorului eolian au spus că nu există supracompensare, în vreme ce aceia din domeniul fotovoltaic au argumentat că reducerea numărului de certificate verzi ar bloca investiţii de 4 miliarde de euro.
Concomitent, minerii de la Complexul Energetic Oltenia au ameninţat că vor veni în număr mare la Bucureşti pentru a protesta împotriva autorităţilor din cauză că preluarea cu prioritate a energiei verzi reduce funcţionarea grupurilor termo, ceea ce înseamnă mai puţine venituri şi periclitarea locurilor lor de muncă. Şi populaţia a constatat că energia verde reprezintă 12% din factură, iar aceasta va tot creşte în perioada următoare.
Paradox românesc
Romania este un paradox la nivelul Uniunii Europene, a declarat Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la Bucharest Forum/Energy.
„România este a treia ca independenţă energetică din UE, dar are o intensitate energetică peste media europeană. Asta arată că avem prea multe resurse şi nu le folosim cum trebuie”, a spus oficialul ANRE.
Intensitatea energetică se referă la faptul că România foloseşte mult mai multă energie pentru generarea unei unităţi de produs intern brut. În România, acest indicator este de circa trei ori mai mare decât media europeană, ceea ce înseamnă că economia este în continuare energofagă şi ineficientă.
„România nu a construit o cultură a economiei şi economisirii. Eficienţa energetică este şi o oportunitate de a relansa economia”, a mai afirmat Calotă.
România ar putea deveni dintr-o dată independentă energetic dacă ar fi mai eficientă în utilizarea resurselor, a mai arătat oficialul.
Bucharest Forum/Energy se desfăşoară în zilele de 23 şi 24 mai la Palatul Parlamentului în organizarea Adevărul Group şi Aspen Institute.
Multiple oportunităţi pentru România
România are multiple opţiuni energetice pe care alte ţări nu le au, dar încă mai ezită să le fructifice, a explicat expertul John Webster, Partner Assurance Leader la PricewaterhouseCoopers (PwC) România. „Aveţi mai multe opţiuni energetice pe care alte ţări şi le-ar dori, dar nu le au. Ar trebui să le folosiţi cu mai multă inteligenţă. De exemplu, gazele de şist reprezintă un mare potenţial energetic, ar putea schimba chiar profilul economic al ţării dumneavoastră din punctul de vedere al configuraţiei combustibililor“, le-a spus expertul participanţilor la Forum.
Pe de altă parte, acesta a spus că „România este o ţară în care este dificil să investeşti, mai ales în domeniul energetic. Strategiile, legislaţia se schimbă foarte des, iar privatizările nu sunt suficient de transparente“. „Ar fi de recomandat să stabiliţi o strategie uşor de implementat, care să nu fie în detrimentul ţării“, a încheiat John Webster.
Consumul scăzut poate crea probleme
În anul 2020 se estimează că România va avea 5.000 MW instalaţi în energie regenerabilă, însă, la consumurile actuale scăzute, ar putea exista probleme, a declarat Ştefan Gheorghe, directorul. În acest moment sunt instalaţi 2.000 MW, a mai arătat el. „Un studiu din 2008-2009 arată că, la nivelul anului 2020, o să avem 5.000 MW instalaţi în energie verde. Dar la aceste consumuri joase ar putea exista probleme, având în vedere că de Paşte s-au înregistrat consumuri minime istorice. Ca o concluzie ce se trage, creşterea consumului ar putea ajuta la echilibrarea sistemului energetic”, a arătat Ştefan Gheorghe.
El a mai spus că, la acea oră, din 6.100 MW consumaţi la nivel naţional, circa 1.500 MW proveneau din producţia eoliană, ceea ce înseamnă 25% din total.
În perioada comunistă a existat un consum mare, care s-a menţinut la niveluri asemănătoare până acum câţiva ani. Între timp, însă, a scăzut foarte mult, ca urmare a crizei şi s-au mai şi realizat şi 2.000 MW în sectorul regenerabil.
Nicolae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) declara, recent, că, la începutul lunii mai, aproape toată producţia a fost închisă şi nu au funcţionat decât centrala nucleară de la Cernavodă – care produce 1.400 MW; Hidroelectrica – ce livra 2.000 MW, iar restul, până la 3.700 MW, erau câteva CET-uri din marile oraşe, care produceau apă caldă.
Consumul normal este în jur de 6.000 – 6.500 MW şi inclusiv acesta este sub nivelurile de dinainte de criză.
Peste 400 de proiecte miniere aşteaptă să fie deblocate
La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) există 839 de licenţe miniere acordate, din care 429 aşteaptă aprobarea Guvernului. Dar această aprobare depinde de promovarea unei noi Legi a minelor, care întârzie, astfel că şi respectivele proiecte sunt deocamdată blocate, a explicat directorul general al ANRM, Ştefan Hîrşu.
El a mai arătat că „nu toate minele propuse spre închidere în urmă cu 15 ani ar fi trebuit cu adevărat închise“ şi a propus redeschiderea unora sau reluarea activităţilor în cele care nu au fost total abandonate. „Atunci când s-a întocmit lista cu minele ce urmau să se închidă au fost incluse, de-a valma, şi unele exploatări care erau viabile şi care ar fi putut funcţiona foarte bine până în ziua de azi. Ar fi de dorit să reluăm activitatea în aceste unităţi, dar pentru asta – ca şi pentru demararea noilor proiecte – avem nevoie de noua Lege a minelor“, a spus oficialul ANRM. „Aş vrea să profităm de faptul că ne întâlnim în cadrul acestui Forum şi să arătăm că este important ca proiectele noi, cum sunt şi cele de la Roşia Montană sau Roşia Poieni, să demareze cu sprijinul unei noi legislaţii în domeniul minelor“, a mai spus Hîrşu.
30 de miliarde de euro de investit
România are nevoie de investiţii de 30 de miliarde de euro pentru a păstra o dependenţă energetică rezonabilă, iar un euro investit în sectorul de petrol şi gaze generează 2,3 euro, în timp ce un loc de muncă direct generează 4,3 locuri de muncă indirecte, a declarat Vasile Iuga, country managing partner PricewaterhouseCoopers. El a mai afirmat că România are o dependenţă relativ scăzută de importuri, situată undeva la 24%, iar aceasta provine din cauza lipsei de investiţii din anii ’90, coroborată cu declinul industriei. El a mai spus că, în ultimii 10 ani, consumul a crescut datorită creşterii investiţiilor private.
Iuga a avertizat, însă, că zăcămintele României sunt foarte fragmentate, ceea ce creşte costurile de exploatare. El a arătat că există 300 de zăcăminte de ţiţei şi 120 de gaze. „Irakul, cu două sonde, face toată producţia României”, a spus Iuga.
Reprezentantul PwC a mai avertizat că România nu este nici singura ţară care caută gaze în Marea Neagră şi nici singura care explorează gaze de şist, subliniind nevoia unui cadru legal stabil.
Ar fi nevoie de contribuţii fiscale agregate, pentru că redevenţele nu sunt decât o parte a problemei, a mai spus Iuga. Ar mai fi impozit pe profit, pe venit, accize, contribuţii sociale şi taxe locale.
