Autorităţile intenţionează ca, la finalul mandatului actualului Guvern, sectorul de stat din portofoliul Ministerului Economiei (ME) să nu mai fie prezent decât prin câteva componente ale industriei de apărare, iar companiile de stat să renunţe la majoritate în acţionariatul societăţilor din portofoliu, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian (foto), în cadrul unei conferinţe de presă ce a marcat 100 de zile de la preluarea portofoliului.
„Vrem să facem curăţenie în sectorul economic de stat astfel încât, la final de mandat, sectorul de stat din portofoliul Ministerului Economiei să nu mai fie prezent decât prin câteva componente ale industriei de apărare. Acolo unde voinţa politică va fi de a găsi altă formulă, la neferoase, să avem un parteneriat, care să presupună implicarea mediului privat. Vrem să nu mai existe companii în care statul să aibă majoritate”, a afirmat Varujan Vosganian.
Oficialul a adăugat că Hotărârea de Guvern privind reorganizarea ME va fi înaintată spre aprobare Executivului, săptămâna viitoare.
„Am trecut organizarea ministerului Ministerului Economiei la categoria obligaţii. A fost rezultatul unei voinţe politice. Astăzi (n.r. – joi, 18 aprilie.) am încheiat procesul, semnând HG de funcţionare a ME, care va fi înaintată săptămâna viitoare pentru a fi adoptată de Guvern”, a declarat Vosganian.
Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) deţine în portofoliu pachetul majoritar sau acţiuni minoritare la 94 companii din domeniul petrolier, gazelor, electricităţii şi resurselor minerale, printre care Romgaz, Transgaz, Petrotrans, Termoelectrica, complexele energetice Oltenia şi Hunedoara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, CN Huilei, SNLO, CN Uraniului, Minvest, AN Apele Minerale, Salrom, SN Cărbunelui, Cuprumin, RA Activităţi Nucleare (unde statul este acţionar majoritar), OMV Petrom (unde Ministerul Economiei deţine 20,6% din acţiuni), Oil Terminal (59,6%), Conpet (58,7%), GDF Suez Energy (37%), EON Gaz Distribuţie (37%), EON Gaz Romania (37%), Enel Distribuţie (23-24% în funcţie de filială), Enel Energie (36%), CEZ (18-37% în funcţie de societate). La acestea se adaugă 16 institute de cercetare în domeniul energiei, cu un bogat patrimoniu imobiliar.
Dintre aceste companii, o parte ar urma să fie privatizate sau listate pe piaţa de capital, aşa cum Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţiuonal (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Printre companiile care ar trebui privatizate în acest an se numără Cupru Min, Oltchim, Complexul Energetic Oltenia, Electrica, Complexul Energetic Hunedoara.
Pe lângă privatizări, Guvernul a promis de mai multe ori FMI şi CE că va lista la bursă pachete minoritare din Hidroelectrica (10%, după ieşirea din insolvenţă), Romgaz (10%, cel târziu în octombrie), Transgaz (15%) şi Nuclearelectrica (10%).
Ministrul Economiei mai are un cuvânt de spus doar în cazul celor 28 de companii din industria de apărare, industria constructoare de maşini, precum Romarm, Oltchim, Plafar, Carfil (unde statul mai deţine 35% din acţiuni), Metrom (3,7%), UM Cugir, UM Mija, UM Sadu (13,5%), Uzina Automecanică Moreni (12,1%), Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb (45%), Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero, Şantierul Naval 2 Mai.
Compensaţii pentru disponibilizaţii de la Oltchim
Pe de altă parte, el a anunţat că angajaţii disponibilizaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea vor avea un venit lunar de aproximativ 1.800 lei – 2.000 lei, timp de maxim doi ani (în funcţie de vechime), din şomaj şi plăţi compensatorii.
„Salariaţii disponibilizaţi de la Oltchim vor primi aproximativ 1.800 – 2.000 lei, lunar, timp de doi ani, cumulat din şomaj şi compensare. Se pot înscrie la masa credală şi pot obţine şi salarii compensatorii. Vor putea avea un venit final mare. Noi sperăm, însă, ca aceste persoane să fie reintegrate, odată cu privatizarea Oltchim”, a afirmat Varujan Vosganian.
Acordurile de confidenţialitate pentru companiile care vor participa la privatizarea Oltchim vor fi încheiate începând de luni, a adăugat acesta. „De luni se semnează acordurile de confidenţialitate pentru companiile şi agenţiile care vor dori să se implice direct în privatizarea Oltchim. Dacă colaborarea cu creditorii este bună, sper să încheiem la final de an”, a spus Vosganian.
Ministrul Economiei a menţionat că au fost derulate procedurile ce decurg din intrarea societăţii în insolvenţă. „Am derulat procedurile care decurg din insolvenţă. Iar capacitatea de producţie a fost cvadruplată, s-a ajuns la 30%. Sperăm să ajungem la 50% cât mai repede”, a precizat Varujan Vosganian.
Reamintim, Guvernul a aprobat, în 23 ianuarie 2013, Memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a combinatului Oltchim.
Comitet interministerial pentru industria de apărare
Ministerul Economiei a propus Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) înfiinţarea unui Comitet interministerial pentru o nouă viziune organizatorică în industria de apărare, care vizează reducerea datoriilor companiilor, angajări noi, modificarea impozitelor şi reevaluarea portofoliilor de comenzi.
„În ceea ce priveşte industria de apărare, am propus în CSAT realizarea unui Comitet interministerial, care să exprime o viziune a acestei industrii. Vrem să reducem datoriile companiilor din industrie şi vom oferi Guvernului o viziune de reducere a acestora. Mare parte sunt arierate, care vin din întârzieri la plată ale unor ministere (n.r. – Ministerul Apărării şi de Interne), a afirmat Varujan Vosganian.
Oficialul a precizat că va fi modificată impozitarea locală în industria de apărare şi că va avea loc o restructurare a patrimoniului.
„Sunt 6.000 salariaţi în această industrie. Un sfert păzesc terenurile, depozitele şi clădirile”, a spus Vosganian.
Ministrul Economiei a adăugat că va realiza o reevaluare a portofoliului de comenzi şi că intenţionează să propună creşterea numărului personalului din industrie.
„Am solicitat MFP să fie de acord cu angajări de personal. Este nevoie de sute de angajaţi, pentru a lărgi rolul industriei de apărare”, a menţionat Vosganian.
De asemenea, acesta a precizat că autorităţile vizează stabilirea programelor de mentenanţă şi producţie, gestionate de Ministerul Apărării şi de Ministerul de Interne.
Reorientare la export
În cadrul „Raportului de 100 de zile), Varujan Vosganian a prezentat şi noua viziune privind reţeaua de comerţ exterior a României. Conform ministrului, aceasta va fi reorientată către pieţe terţe, precum Vietnam, Indonezia, Brazilia şi Mexic, state în care vor fi deschise reprezentanţe comerciale.
„Unul dintre obiectivele strategiei noastre este reorientarea reţelei externe de comerţ din Europa către pieţe terţe. Este vorba despre Vietnam, Indonezia, Brazilia, Mexic, state în care vom reorienta o parte din reprezentanţele comerciale din Europa”, a arătat ministrul Economiei.
Oficialul a precizat că în diplomaţia economică sunt 130 de persoane, din care 85 în cadrul centrelor de comerţ exterior.
De remarcat, strategia de comerţ exterior va face parte dintr-o strategie mai largă, privind reindustrializarea şi creşterea competitivităţii în România.
