Norvegia va continua să își dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de sprijinul exprimat de Uniunea Europenă pentru un moratoriu asupra aprovizionării cu hidrocarburi din zona Arctică, și totodată nu se mai consideră ”bateria verde” a Europei, a declarat ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, într-un interviu pentru Reuters.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât și a Marii Britanii, scrie Agerpres.
Anul trecut, producția de gaze a Norvegiei s-a apropiat de o valoare record, în timp ce producția de petrol a atins cel mai înalt nivel din 2009. Cu toate acestea, prognozele oficiale arată o scădere bruscă a producției după 2030, dacă nu se descoperă și se dezvoltă noi zăcăminte.
”În mediul geopolitic și de securitate actual și având în vedere situația resurselor, cred că o continuare a activității (de foraj – n.r.) în Marea Barents servește atât intereselor norvegiene, cât și celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters, înainte de conferința bianuală a Norvegiei privind energia, care începe luni la Stavanger.
În prezent, Uniunea Europeană sprijină interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar are în vedere revizuirea politicii sale ca răspuns la preocupările legate de securitatea energetică.
Aasland a declarat că Norvegia își propune să își mențină producția și exporturile de petrol la nivelurile actuale până cel puțin în 2035, iar producția din Marea Barents va fi esențială. ‘Dacă Norvegia dorește să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție’, a spus ministrul Energiei.
În discuțiile cu oficialii UE, Norvegia a susținut că acele perimetre din Marea Barents deschise activităților petroliere sunt, de asemenea, fără gheață, la fel ca în Marea Nordului, și, prin urmare, mai puțin predispuse la deversări de petrol și alte efecte asupra mediului și contribuie la menținerea locurilor de muncă și a așezărilor în regiunile nordice ale țării, la granița cu Rusia.
Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt auzite la Bruxelles, dar a adăugat că este dreptul suveran al țării să își dezvolte resursele Mării Barents chiar dacă UE va continua să susțină un moratoriu.
”Am dezvolta aceste perimetre, iar apoi va depinde de UE dacă va avea un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a spus Aasland.
Petrolul arctic ar fi vândut pe piețele globale indiferent de situație, în timp ce gazul ar putea fi exportat în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat de la facilitatea de procesare Melkoeya a grupului Equinor, de lângă Hammerfest, a adăugat el.
La rândul său, directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a îndemnat și el UE să își reconsidere opoziția față de dezvoltarea de noi proiecte de petrol și gaze în zona arctică, argumentând că viitoarele aprovizionări vor fi necesare pentru a sprijini securitatea energetică.
În replică, cei care se opun acestei mișcări susțin că noile proiecte arctice ar avea nevoie de mulți ani pentru a fi puse în funcțiune și ar avea o contribuție limitată la rezolvarea provocărilor energetice pe termen scurt ale Europei.
Pe lângă petrol și gaze, Norvegia produce, în majoritatea anilor, un surplus de energie regenerabilă dintr-o rețea extinsă de rezervoare și râuri care alimentează centrale hidroelectrice, surplusuri pe care le exportă în Europa prin cabluri electrice transfrontaliere.
Norvegia s-a prezentat anterior drept ‘bateria verde’ a Europei, dar ministrul Energiei spune, acum, că această idee este depășită, deoarece Norvegia singură nu poate echilibra piața europeană a energiei. ‘A fost o idee greșită’, a spus Aasland.
O integrare mai profundă cu sistemul energetic european a lăsat Norvegia mai vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor la nivel continental.
Aasland a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectori, dar își menține angajamentul față de o cooperare puternică în sectorul energetic cu Europa. Oficialul norvegian a îndemnat țările de pe continent să își consolideze aprovizionarea cu energie, slăbită de închiderea centralelor nucleare și pe cărbune precum și de lipsa investițiilor în noi centrale pe bază de gaz.
‘Viitorul constă în a avea un sistem foarte puternic și integrat’, a mai spus Terje Aasland.
