România a stabilit un randament de 5,1% pentru emisiunea de eurobonduri cu scadenţa în 2018, în valoare de 750 milioane euro, a declarat pentru Reuters o sursă de la una din băncile care intermediază tranzacţia, transmite Agerpres.
BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan and UniCredit au redeschis emisiunea de euroobligaţiuni a României, cu scadenţa în 2018, la un randament iniţial de aproximativ 5,25%.
Reamintim, la finele lunii august, secretarul de stat în Ministerului Finanţelor Publice (MFP), Enache Jiru, a declarat că România vrea să vândă eurobonduri pe pieţele externe în următoarele două luni pentru a-şi finanţa deficitul bugetar, după ce luna aceasta a eşuat de trei ori în încercarea de a vinde obligaţiuni pe piaţa internă în condiţiile în care disputele politice au crescut costurile de creditare.
România a redeschis emisiunea de obligaţiuni lansată în anul 2008 (cu scadenţă în anul 2018 şi cupon de 6,50%) şi a atras fonduri de 750 de milioane de euro, la un randament în scădere faţă de emisiunea iniţială, de la 6,69% la 5,10%.
Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste patru ori de către investitorii străini, valoarea totală a ofertelor depuse fiind de 3,6 miliarde de euro, demonstrând interesul extrem de mare al investitorilor pentru România, potrivit datelor publicate pe site-ul MFP.
Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a declarat că a fost încheiată “cu succes” emisiunea de euroobligaţiuni, care majorează rezerva valutară a ţării cu 750 milioane euro pe şase ani.
El a susţinut că România este un stat cel puţin la fel de credibil ca în urmă cu un an, chiar dacă s-a împrumutat.
Georgescu a arătat că în România există un mediu propice pentru atragerea investiţiilor străine şi că Executivul a luat măsuri pentru a încuraja mediul de afaceri.
“Investiţiile străine vin într-o ţară atunci când au piaţă de desfacere, când au mediu economic stabil şi atractiv (noi zicem că avem), când au predictibilitate şi transparenţă în procesele economice şi decizionale şi spunem că România asigură şi acest lucru în prezent. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi că ne aflăm în pragul celei de-a treia revoluţii industriale, care vorbeşte de o turnură foarte substanţială, pe care lumea o va resimţi, de la manufactură la producţia de serie şi acum se conturează o manufactură computerizată, fără stocuri”, a afirmat Georgescu.
El a arătat însă că în ultima perioadă, din cauza crizei din ţările dezvoltate, investiţiile străine au început să se orienteze într-o măsură mai mică spre Europa Centrală şi de Est, dar Executivul de la Bucureşti are în vedere, prin politicile economice pe care le promovează, stimularea investiţiilor.
De asemenea, şeful Finanţelor a precizat că un element fundamental pentru atingerea potenţialului de dezvoltare economică a ţării noastre îl reprezintă continuarea acordurilor cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
“Coordonatele noastre se concretizează în ceea ce priveşte politica economică în realizarea unei combinaţii eficiente între politica de stimulare a creşterii economice şi obiectivul stabilităţii economice şi financiare. Avem macrostabilitate, avem acorduri cu FMI, CE şi BM, avem o economie dinamică, o piaţă generoasă. Toate acestea justifică aşteptările privind o creştere economică mai susţinută în anul următor, în jur de 3% după cum sunt estimările”, a mai spus Florin Georgescu.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat că împrumutul de 750 milioane euro contractat de România este la o dobândă pe care foarte multe ţări din Uniunea Europeană şi-ar dori-o şi reprezintă “un semn pozitiv”.
“O dobândă de 5,1% este o dobândă pe care Guvernul României nu a mai obţinut-o de foarte mult timp şi pe care alte guverne ale ţărilor Uniunii Europene probabil că şi-ar dori-o. Iau acest lucru ca pe un semn pozitiv, care trebuie consolidat mai departe, prin măsurile economice, fiscale, bugetare pe care Guvernul le-a implementat începând cu 7 mai şi pe care le va implementa până la sfârşitul acestui an, indiferent de faptul că este un an cu schimbări politice şi un an cu campanii electorale”, a afirmat premierul, la Palatul Victoria.
