Romagaz a virat la buget, anul trecut, peste 4 miliarde de lei (circa 900 milioane euro) sub formă de dividende, redevenţe, impozit pe profit, suprataxa pe gazele naturale etc.
Cheltuielile Romgaz cu redevenţele datorate statului român au crescut anul trecut cu 51%, până la 445 de milioane de lei, ca urmare a ordinului ANRM 32/2018, potrivit căruia preţul de referinţă al gazelor este cel cotat la bursa din Viena, a declarat Andrei Bobar, directorul economic al companiei, într-o conferinţă de presă.
Datele financiare ale companiei arată o creştere de 43%, respectiv cu 164 de milioane de lei, a impozitului asupra veniturilor suplimentare ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.
„În total, Romgaz a virat la buget peste 4 miliarde de lei în anul 2018”, a precizat Andrei Bobar.
Pe de altă parte, acesta a declarat că măsura de plafonare a preţului gazelor de producţie internă, introdusă prin OUG 114/2018, ar fi trebuit să-i vizeze doar pe consumatorii vulnerabili, iar, în lipsa identificării acestora până în prezent, să se refere doar la cantităţile de gaze destinate populaţiei, nu la întreaga producţie internă. „Când vorbim de consumatori casnici, nu întreaga categorie este reprezentată de cei vulnerabili. Ştiu că există discuţii şi s-au format, la un moment dat, în 2017-2018, grupuri între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, Ministerul Finanţelor, pentru identificarea acelei categorii. Acest demers nu s-a finalizat până în prezent. Doar consumatorii vulnerabili ar fi trebuit să primească gaze la preţuri plafonate. În lipsa finalizării acestui demers, am fi putut înţelege plafonarea doar către consumatorii casnici. Însă, aşa cum arată Ordonanţa, producătorii sunt obligaţi să vândă la 68 lei/MWh întreaga cantitate de gaze, inclusiv cea destinată consumatorilor noncasnici”, a spus oficialul Romgaz.
El a arătat că se va ajunge în situaţia în care traderii vor cumpăra gaze de la producători la preţuri plafonate, însă nu vor avea nicio limită de preţ atunci când le vor livra mai departe consumatorilor noncasnici, adică agenţilor economici.
Bobar a mai spus că populaţia şi CET-urile care livrează agent termic consumatorilor casnici consumă circa 35-40% din producţia internă de gaze.
„Ar fi fost normal ca doar această cantitate de gaze, cea pentru consumatorii casnici, să fie vândută la preţ plafonat, iar restul producţiei să fie valorificată pe piaţa liberă. Aşteptăm să vedem cum va arăta legea de punere în aplicare a ordonanţei, în urma dezbaterilor din Parlament, astfel încât să se atingă efectul dorit”, a adăugat el.
La rândul său, Dumitru Rotar, director general adjunct al Romgaz, a arătat că măsura de plafonare a preţului gazelor are mai multe faţete.
„Dacă mă întrebaţi ca şi consumator de gaze naturale, mă bucur că preţul rămâne la nivelul din măsura fiscală. Dacă aş fi un potenţial consumator industrial, aş vedea o oportunitate. Cred că ar fi foarte bine să pun în funcţiune o unitate industrială, să produc, în măsura în care există cerere, să creez locuri de muncă, să fac profit pentru compania mea. Ca producător de gaze, îmi este afectată partea de venituri din buget, dar, dacă o privesc la nivel dinamic, aş putea spune că această plafonare a preţului o să crească cererea, prin urmare voi avea posibilitatea să produc mai multe gaze. Astfel, îmi cresc volumul şi, dacă înmulţesc cu preţul, rezultă că veniturile ar putea să crească”, a arătat el.
Potrivit reprezentantului Romgaz, rămâne de văzut dacă ritmul în care cererea creşte este acelaşi cu ritmul în care producătorii vor putea să-şi majoreze producţia, în caz contrar urmând să se creeze un dezechilibru.
Întrebat dacă era necesară măsura de plafonare a preţurilor, Rotar a precizat: „Există mai multe răspunsuri. Fiecare respondent are în vedere interesele lui şi le promovează. O să fie mulţumit, nemulţumit, consideră necesară sau nenecesară această măsură. Răspunsul la întrebare este chiar în preambulul ordonanţei; acolo se vorbeşte despre furnizori, care ar fi într-o situaţie deosebită şi au nevoie de ajutor. Din punctul de vedere al producătorului, desigur că ne afectează şi nu ne-am fi dorit această decizie”, a punctat directorul general adjunct.
De asemenea, întrebat de efectele măsurii, el a indicat că importurile de gaze vor creşte, dacă producţia internă nu va ţine pasul cu majorarea cererii.
„V-am spus deja că, pe partea de venituri, pe noi de afectează în mod major. În acelaşi timp întrevedem şi o oportunitate, probabil că va creşte cererea. Probabil că ar trebui să producem mai multe gaze, dar, pentru asta, este nevoie să faci investiţii mai mari. Pentru a face investiţii mai mari este nevoie de mai mulţi bani. Este un ciclu cu un anumit ritm. Depinde dacă ritmul în care noi am realiza toate acestea este egal cu ritmul în care cererea va creşte. În măsura în care cererea va creşte foarte mult în timp foarte scurt, atunci va fi nevoie ca acea cerere să fie acoperită de import”, a conchis Rotar.
Profit în scădere la Romgaz
Romgaz, producătorul de gaze naturale deţinut de statul român, a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de anul precedent. Totodată, cifra de afaceri a ajuns la 5 miliarde de lei, însemnând o creştere cu 9%. Producţia de gaze naturale a companiei a crescut cu 3,39%, până la 5,3 miliarde de metri cubi, faţă de 5,5 miliarde de metri cubi în anul precedent.
În ceea ce priveşte producţia de energie electrică a Romgaz, în centrala de la Iernut, a scăzut anul trecut cu 37%, principalul motiv fiind faptul că Hidroelectrica „a ocupat piaţa”, având costuri mai mici, potrivit raportului companiei. Astfel, în 2018, producţia de energie electrică a fost de 1.165 GWh, faţă de 1.863 GWh în anul precedent.
