Finanţarea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice
Schimbările climatice, fenomenele de eroziune şi deşertificare, poluarea solului, apei şi aerului, reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor umede, dispariţia sau periclitarea existenţei unui număr mare de specii de plante şi animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au ajuns ştiri aproape cotidiene.
Cercetările sugerează că, dacă emisiile de CO2 nu vor fi drastic diminuate, până în anul 2050 temperaturile medii vor creşte cu 2 grade Celsius, iar până în 2100 – cu 4 grade C. La asemenea temperaturi ne putem aştepta la un fel de vară veşnică, în care calotele polare se vor topi complet, nivelul mărilor va creşte cu 60 cm (şi va continua să crească secole de-a rândul), naţiunile insulare se vor îneca, întregi teritorii din zonele temperate, din SUA şi Europa, se vor transforma în deşert, mii de specii vor dispărea, iar furtunile vor deveni mai frecvente şi mai ucigătoare.
Un studiu al World Wilde Fund (WWF – o organizaţie non-guvernamentală la nivel mondial) arată că până şi o creştere moderată, de 1,5 grade C, ar putea duce la pierderi masive în agricultură, provocate de culturi neproductive, eroziunea solului, deşertificare şi inundaţii, cu pierderi mondiale anuale de peste 265 miliarde de dolari.
Impactul potenţial al climei asupra rezervelor de apă potabilă – de la secarea râurilor, până la pătrunderea în puţuri a apei sărate din cauza creşterii nivelului mărilor – ar putea depăşi 300 miliarde de dolari anual. Vor fi şi pierderi de vieţi omeneşti, din cauza schimbărilor de climă, precum şi îmbolnăviri mai multe şi mai dese.
Estimările impactului cumulativ al creşterii nivelului mărilor, al uraganelor şi secetelor, al unor procente sporite de boli infecţioase şi al altor calamităţi provocate de climă ajung la zeci de mii de miliarde de dolari în decursul acestui secol.
Nici costurile stopării schimbărilor climatice nu sunt mai puţin înspăimântătoare. Pentru că 90% din CO2 produs de om provine din arderea gazelor, a petrolului şi a cărbunilor şi pentru că gazul, petrolul şi cărbunii asigură peste 90% din energia mondială, nu se poate remedia problema climei fără a provoca schimbări semnificative în economia energetică mondială.
Pentru a limita schimbările climatice şi pentru a avea avea petrol, gaze şi cărbuni o perioadă cât mai lungă (timp în care ar trebui să se găsească un înlocuitor pentru acestea ca principale resurse energetice), la nivel global ar trebui să aibă loc, în primul rând, o îmbunătăţire a eficienţei energetice pe întregul lanţ: resurse – producţie – transport – distribuţie – consum final. Această îmbunătăţire a eficienţei energetice trebuie realizată prin optimizarea proceselor de producţie şi distribuţie şi prin reducerea consumului total de energie primară raportat la valoarea produselor sau serviciilor. De asemenea, trebuie utilizate raţional şi eficient resursele primare neregenerabile şi trebuie redusă progresiv ponderea acestora în consumul final, trebuie promovată producerea de energie electrică şi termică în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi susţinute activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficienţă energetică şi ambientală.
Dar, investiţiile în eficienţa energetică trebuie şi finanţate. În cadrul celei de-a XXIV-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, ce va avea loc pe 25 august 2015, la Hotel Athenee Palace Hilton, se va dezbate tocmai problema investiţiilor în eficienţă. La dezbateri şi-au anunţat participarea Andrei GEREA – Ministrul Energiei, Maricel POPA – Secretar de Stat Ministerul Economiei, Emil CALOTĂ – Vicepreşedinte ANRE, Rodin TRAICU – Comisia de Industrii, Camera Deputaţilor, Lucian BODE – Comisia de Industrii, Camera Deputaţilor, Marian NĂSTASE – Preşedinte CA ALRO SA, Sebastian RADOCEA – Partener, Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, Ion PETRONIU – Director General Adjunct Complexul Energetic Oltenia.
Monitorizare media
Galerie foto
