A XXXI-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC
În ultimii ani, investiţiile în domeniile energiei electrice şi gazelor naturale au consemnat o oarecare stagnare. Dezbaterile din cadrul celei de-a XXXI-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC au arătat că deja au demarat multe investiţii noi, dar şi că este nevoie de mult mai multe!
“Eu cred că am reușit să provocăm o dinamică investițională pe care sistemul energetic nu a mai cunoscut-o în ultimii 10 ani!”, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul conferinţei.
Potrivit acestuia, termocentrala pe care Romgaz o construieşte la Iernut (cu o capacitate instalată de 400 MW) este realizată în proporţie de aproape 80%, compania urmând să mai investească şi într-o centrală asemănătoare la Mintia. În aceeaşi idee, de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră, responsabile pentru încălzirea globală şi schimbările climatice, ministrul Anton a anunţat că la termocentrala Craiova II a Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO) se va construi un grup nou (200 MW), ce va utiliza gaze naturale. De asemenea, CEO va realiza conversia de pe lignit pe gaze naturale a două grupuri energetice, unul la Turceni, iar celălalt la Işalniţa, investiţiile urmând să fie finanţate prin Fondul de Modernizare. În ceea ce priveşte CE Oltenia, ministrul a reamintit că, după ani de zile, anul acesta s-au finalizat exproprierile și s-au pus în exploatare perimetrele de la Roșia, Roșiuța și Jilț Sud, urmând Pinoasa. “În total, vorbim de milioane de tone anual de lignit din aceste noi surse”, a precizat ministrul. Pe de altă parte, Anton Anton a precizat că, recent, s-a transmis Comsiei Europene o listă cu 14 investiții ce vor fi susținute din bani europeni (mecanismul 10c al Directivei 2018/410), în total 112 milioan de euro: centrale în cogenerare (Vest Energo, Vimetco), centrale fotovoltaice (Electrocentrale Grop), centrale termice pe biomasă (Municipiul Arad), turbine de gaze (municipiul Ploiești), retehnologizări (ELCEN) etc.
În privinţa hidrocentralelor, ministrul Energiei a reamintit investiţiile de la Călimăneşti, Bretea şi Bereşti.
Nuclearelectrica a demarat procedurile pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, urmând ca acelaşi parcurs să fie adoptat şi pentru Unitatea 2. În ceea ce priveşte construcţia reactoarelor 3 şi 4, ministrul a subliniat că “aici știu că există comentarii că negocierile durează deja de prea multă vreme! Nu aș putea să vă răspund despre trenarea acestor în anii trecuți. Tot ce pot să vă spun este că, în mandatul meu, a fost semnat Acordul Investitorilor – un pas care ne apropie de construcția celor două reactoare. Acum suntem în plin proces de negociere a Acordului interguvernamental dintre România și China. Însă vreau să fac două mențiuni importante pe această temă: această investiție nu trebuie făcută oricum sau plătind un preț prea mare de către statul român şi, în cazul în care negocierile nu dau roade, România va construi singură unul dintre cele două grupuri, prin Nuclearelectrica și după promovarea contractelor prin diferență. Implementarea acestora este estimată pentru 2021”, a precizat ministrul Anton.
Reactoare mai mici de la americani
În privinţa utilizării energiei nucleare, ministrul Energiei a opinat că discuțiile recente dintre președinții Donald Trump şi Klaus Iohannis s-au referit la reactoarele nucleare de mică putere. “Mi-e greu să spun ce s-a discutat acolo; din informațiile primite din presă am înțeles că s-a discutat despre energia nucleară. Citind printre rânduri, am înțeles că ce s-a discutat se cheamă SMR, small nuclear reactors, un subiect extrem de modern. Noi, compania noastră, Nuclearelectrica, avem un memorandum de înţelegere cu o firmă din SUA, pentru dezvoltarea acestor reactoare de mică putere. Sunt mult mai sigure și mai puțin complicate față de ceea ce avem noi ca centrală nucleară și cred că acesta este subiectul care a fost discutat între cei doi președinți”, a mai spus Anton Anton.
Reamintim, în luna martie, Nuclearelectrica a anunţat că a semnat un Memorandum de Înţelegere cu firma americană NuScale Power în vederea realizării unui schimb de informaţii tehnice şi economice cu privire la tehnologia nucleară inovatoare dezvoltată de NuScale. Scopul acestui memorandum este evaluarea dezvoltării, autorizării şi construcţiei reactoarelor modulare mici (SMR) ca o potenţială soluţie pe termen lung pentru România.
NuScale dezvoltă o centrală nucleară pe bază de reactoare modulare, cu apă uşoară, pentru a furniza electricitate, energie termică, desalinizare. Proiectul inovator al reactorului mic modular (SMR) are la bază o construcţie modulară integral fabricată de NuScale, capabilă să genereze 60 MWh de electricitate, utilizând o versiune sigură, redusă ca dimensiune şi scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă sub presiune.
Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, cu două unități de câte 700 MW fiecare, realizate cu tehnologie canadiană CANDU.
ANRE va retrage licenţe de producere a energiei
Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE); Dumitru Chiriţă, apetitul investiorilor în generarea de energie ar putea fi diminuat şi de capacitatea instalată foarte mare (circa 24.000), la un consum mediu de aproximativ 7.500 – 8.000 MWh/h. „România are, teoretic, o putere instalată de foarte mari dimensiuni, 24.000 MW, dar disponibili, efectiv, sunt undeva la 16.000 MW. Ceilalţi 8.000 MW sunt, în mare măsură, megawaţi care nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme”, a spus şeful ANRE.
El a precizat că deja au fost identificate capacităţi de 3.800 de MW care îşi vor pierde licenţa în acest an. „Împreună cu Ministerul Energiei am reuşit să facem o primă evaluare a acestor capacităţi, a celor 8.000 de MW. Sunt peste 3.800 MW identificaţi, iar, până la finele anului, vom lua decizia privind suspendarea şi ridicarea licenţelor, astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene cu informaţii care nu sunt reale. Aceste date trebuie să fie apropiate de realitate, pentru că ele generează disponibilitate pentru investitori de a realiza capacităţi energetice, atât de necesare pentru România şi pentru regiune”, a susţinut Chiriţă.
Oficialul ANRE a arătat că, în această toamnă, vor fi publicate primele concluzii ale analizei. „Este o chestiune pe care noi o vom finaliza şi o vom pune în practică până la finele anului; deja deciziile sunt pregătite. În septembrie vom lucra efectiv şi sper ca în octombrie, noiembrie cel mai târziu să aveţi pe site-urile noastre, ale ANRE şi ale ministerului, rezultatul acestor analize şi identificări”, a mai spus Chiriţă.
Investiţii de 5,5 miliarde de lei la Hidroelectrica
Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, şi-a propus un plan de investiţii de 5,5 miliarde lei în următorii patru ani, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului companiei.
Acesta a precizat că va relua proiectul hidrocentralei de la Paşcani, propus spre abandon, dar unde vor fi reanalizate soluţiile tehnice.
La Paşcani, va fi construită o hidrocentrală de peste 11 MW. „Este în faza de contractare. Pentru a fi pusă în funcţiune hidrocentrala, mai trebuie făcute diguri de acumulare şi trebuie achiziţionate o parte din echipamente. Proiectul de la Paşcani a fost iniţial propus spre abandon. Odată cu reanalizarea soluţiilor tehnice şi recalibrarea devizului general al proiectului, am reuşit să ne încadrăm în valoarea estimată pe care o aveam aprobată de acţionari. Ca atare, în săptămânile următoare se va semna contractul pe partea de construcţii, de 140 milioane lei, care presupune reluarea acestui proiect, urmând apoi să finalizăm negocierile cu ceilalţi patru parteneri pe partea de echipamente hidromecanice şi pe partea electrică”, a precizat Badea.
El a vorbit şi de planurile imediate privind proiectele de investiţii. Astfel, anul acesta va fi pus în funcţiune grupul 6 retehnologizat, de 55 MW, al hidrocentralei Stejaru.
„De asemenea, suntem în negocieri avansate cu subsidiara noastră Hidroserv pentru contractarea serviciilor de modernizare la centrala de la Dej – este următoarea centrală de pe Oltul Mijlociu. Practic, odată cu această centrală, finalizăm modernizarea pe toate grupurile de acolo”, a mai spus el.
La Racoviţa se vor relua lucrările pe ceea ce înseamnă aducţiunea Poiana Mărului, de 3.200 metri, unde lucrările au fost sistate în perioada de insolvenţă. „În plus, suntem în faza de licitaţie cu retehnologizarea Vidraru, unde avem cinci ofertanţi. E o procedură de achiziţie care presupune negocierea soluţiilor tehnice şi financiare. Este un proiect de peste 80 milioane euro pe care sperăm să îl finalizăm, în vederea semnării contractului, până la sfârşitul acestui an. Avem patru proiecte istorice la care s-au finalizat negocierile şi un al cincilea care este foarte aproape de finalizare”, a declarat Bogdan Badea.
În ceea ce priveşte proiectul de la Răstoliţa, a fost negociat restul de executat şi s-a finalizat contractul cu contractorii. „La Răstoliţa suntem în ultima fază după foarte multe negocieri cu autorităţile statului pentru o Hotărâre de Guvern privind defrişarea. Sigur, acolo birocraţia şi-a spus cuvântul, merge destul de greu tot ce înseamnă relaţia cu autorităţi locale, centrale, fiind extrem de multe avize ce trebuie luate şi extrem de multe chestiuni solicitate, care presupun timp, refacere documentaţie”, a mai spus Badea.
Altfel, el precizează că societatea se confruntă cu problema birocraţiei, care generează întârzieri ale investiţiilor.
Electrica a investit 3,1 miliarde de lei în reţelele de distribuţie
În ultimii 5 ani, Electrica a investit 3,1 miliarde de lei în rețelele de distribuție din cele 3 zone pe care le operează. “Aceste investiții nu au fost făcute degeaba. Am îmbunătățit standardele de performanță”, a declarat Corina Popescu, directorul general al companiei.
“Avem planuri de investiții și pentru perioada următoare de reglementare, deși noile condiții de reglementare sunt mai vitrege decât cele inițiale. Poate, pentru unii, să investești la nivelul amortizării nu este același lucru cu să investești într-o rețea, ci înseamnă să menții funcțională o rețea în parametri. Pentru anul acesta, nivelul investițiilor planificate de Electrica, și pe care sigur le vom realiza, este cu 43% mai mare decât nivelul amortizărilor”, a mai spus Corina Popescu.
Potrivit acesteia, investițiile promovate ar trebui să pregătească sistemul energetic pentru viitorele provocări la care o să fie supus. “În vara acesta au fost aprobate, la nivel comunitar, mai multe documete, care vor influența direcția de dezvoltare. Pe direcția de distribuție, de exemplu, ar trebui să ne dezvoltăm pe 5 direcții: o devoltare coordonată între rețeaua oreratorilor de transport și sistem și a operatorilor de distribuție; astfel, proiectele de investiție trebuie coordonate şi este necesară o integrare cât mai bună a surselor de producere de energie regenerabilă distribuită”, a mai spus directorul Electrica.
Bonusurile managerilor CEZ România depind de îndeplinirea planurilor de investiţii
“Fără investiţii nu respiră nicio economie”, a declarat, la rândul său, Doina Vornicu, directorul de operaţiuni al CEZ România. “Dacă o investiție nu o faci la timp, ea se va răzbuna în perioda următoare și va costa și mai mult, va da dureri de cap și va nemulțumi clienții. Clienții sunt dispuși să plătească un preț pentru o calitate a unui serviciu”, a completat aceasta.
“Nu este suficient să investim numai în rețea. Nu este suficient să investești numai la nivelul menținerii unui asset; trebuie să investim în viitor. Vorbeam încă din 2015-2016 că trebuie să ne pregătim. Și noi, la CEZ, chiar asta am făcut-o. Am făcut analize în cadrul grupului și am ajuns la concluzia că trebuie să transformăm compania într-una de tip smart. Între timp am constatat că smart este prea puțin și trebuie să mergem către digitalizare și către inteligență artificială. Acest lucru îl poți face numai investind. În zona Olteniei o să vedeți că acum electricienii pleacă la reparații cu o tabletă. Mai puteţi vedea o rețea care se autodiagnostichează și se autovindecă. Este un proiect pilot, care mai are nevoie de o rețea 5G să ajungem acolo unde ne-am dorit. Și mai avem multe alte proiecte din acest domeniu“, acompletat Doina Vornicu.
Potrivit acesteia, CEZ România şi-a îndeplinit 100% planurie de investiții, deşi legslația privind achizițiile publice nu oferă prea multă libertate.
“La CEZ, toată lumea este interesată ca lucrările să se termine la timp, pentru că indicatorii de performanță ai managerilor noştri sunt strict legați și de activitatea de investiții, de punerea în funcțiune. Dacă sunt puse în funcțiune la timp, își iau bonusurile. Dacă nu, nu“, a precizat Doina Vornicu.
“Un alt motiv pentru care am reușit să finalizăm la timp investițiile se leagă de pregătirea profesională. De ceea pregătim angajaţii ca să facă față provocărilor viitoare. Oamenii sunt singura avuție a unei companii”, a mai spus directorul CEZ România.
“Vrem să face foare multe lucruri. Este nevoie să le facem acum. Am învățat să accesăm fonduri europene și acum avem 40 milioane de euro aprobate. Vrem să folosim cât mai mult acest instrument al fondurilor comunitare pentru a ne atinge țintele”, a completat Doina Vornicu.
Romgaz se regionalizează
“Romgaz va continua activitățile de explorare și exploatare; reprezintă activitatea de bază a companiei. E o îndatorire de bază să asigurăm sursele de gaze pentru toate proiectele pe care le-ați auzit (n.r. – toate grupurile energetice pe bază de gaze naturale ce urmează să fie construite în România). Văzând în piață necesitățile care există, cel puțin pe zona de consum, dar mai ales pe zona de livrare pentru sistemul energetic, am început să construim prima centrală electrică, la Iernut. Urmează Mintia și probabil vom continua cu servicii industriale, care presupun producția de abur și, automat, cogenerare. Încercăm să folosim facilitățile locațiilor la maximum, rețele, racoduri, inclusiv resursa umană specializată”, a declarat Vasile Ciolpan, directorul comercial al Romgaz.
Potrivit acestuia, compania va continua investiţiile în depozitele de gaze naturale, care “sunt plămânii sistemului de transport”. “În condițiile în care se naște BRUA, se naște un culoar de transport important pentru România și pentu Europa. Depozitele de înmagazinare sunt foarte necesare, chiar dacă acum nu le avem pline și nu le folosim la capacitate. Sunt investiții pe termen lung, pe care le continuăm, în ideea că vor fi foarte folositoare la moementul când nu mai este timp să le facem”, a completat Vasile Ciolpan.
Potrivit acestuia, stocurile de gaze naturale pentru iarna 2019 – 2020 au depăşit 2 miliarde metri cubi. “Este o rată de injecție superioară față de anii trecuți. Este un comportant normal. Există și la toate statele din jur, care și-au supradimenionat injecția în depozite, pentru a avea o sursă la iarnă. Există posibilitatea ca tranzitul prin Ucraina să sufere, de aceea, probabil, lumea își ia măsuri”, a mai spus reprezentantul Romgaz
Reamintim, cele mai multe dintră ţările Europei de sud sunt alimentate de către concernul rus Gazprom, prin conducte ce tranzitează Ucraina. La sfârşitul anului 2019, expiră contractul dintre Gazprom şi Naftogaz (Ucraina) privind tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina şi nu se întrevede vreo soluţie pentru prelungirea acordului.
Vasile Ciolpan a declarat că Romgaz este interesată să participe la construcţia terminalului de gaze naturale lichefiate (GNL) din portul grecesc Alexandoupolis. “Noi, ca și companie, am avut ca preocupare tot timpul diversificarea resurselor, ca o măsură de acoperire a riscului, de a fi mai competitivi. Și Alexandroupolis este o posibilitate de a ne diversifica resursa. Suntem la faza de analiză, de cântărire a situație și de fructificare a oportunității”, a completat reprezentantul Romgaz.
O companie nu poate sta pe loc și trebuie să se dezvolate
“O companie nu poate sta pe loc și trebuie să se dezvolate. Avem un program de investiții curente: pentru anul acesta avem investiții de 256 milioane de lei și, la jumătatea anului, s-au realizat 53,4% din acestea”, a declarat Teodor Chirica, consilier al directorului general al Nuclearelectrica şi preşedinte FORATOM.
Investițiile în curs se referă la lucrările de mentenanţă ale reactoarelor nucleare (oprirea planificată a Unităţii 2, care va avea loc anul viitor și pentru care s-a început pregătirea), la construirea depozitelor intermediare de combustibil ars, care sunt modulare și care au o anumită cadenţă de realizare; la modernizarea și extinderea sistemului de protecție fizică, cerinţe apărute ca răspuns la amenințările de securitate nucleară post – Fukushima.
“Retehnologizarea Unităţii 1 este unul dintre proiectele majore. Suntem într-o situație relativ confortabilă, dar amânări majore ar putea genera riscuri majore pentru acest proiect. Practic, după 30 de ani, trebuie să oprim unitatea şi să o retehnlogizăm, ca să funcționeze încă 30 de ani. Costurile sunt la jumătate față de o unitate nouă. Zic că stăm foarte bine la acest proiect”, a spus Teodor Chirica.
“Ne propunem şi exinderea duratei de viață a reactorului 1, care este altceva față de retehnologizare. Reactorul funcţionează 210.000 ore, iar noi dorim prelungirea cu încă 20.000-30.000 ore, care se face pe bază de paper work și în care demonstrezi reglementatorului că reactorul poate funcționa încă 20-30.000 de ore. Suntem în faza de contractare a unei lucrări pe care acest domeniu. Expertiza este în zona canadiană, având în vedere specificul operării centralei (n.r. – centrala de la Cernavodă funcţionează cu reactoare de tip CANDU, de producţie canadiană). Trebuie să facem rapoartele de securitate ca să obținem autorizarea CNCAN. Apoi urmează celelalte faze, de proiectare, contractare, achiziție de echipamente cu ciclu lung de fabricație etc. Avem planificată oprirea Unităţii 1, pentru retehnologizare, în decembrie 2026. Durata orpirii este estimată la 2 ani, iar costul – la 1,2-1,5 miliarde de euro”, a mai spus reprezentantul Nuclearelectrica.
Pe de altă parte, acesta a declarat că la nivelul companiei se discută şi despre viitor, despre perioada post 2030-2035. În plus, documentele Comisiei Europene arată clar că, în 2050, fără nuclear nu se pot atinge țintele de reducere emisii CO2. “Astfel, pe lângă realizarea Unităţilor 3 şi 4, am semnat un memorandum neangajant cu compania NuScale, care dezvoltă un reactor modular, care aduce elemente noi de siguranță. Reactorul este în stadiu avansat de autorizare de către regulatorul american. În eventualitatea unei achiziții a acestei tehnologii, nimeni nu va cumpăra până când nu a fost verificată în țara de origine”, a precizat Teodor Chirica.
În ceea ce priveşte realizarea reactoarelor 3 şi 4, reprezentantul Nuclearelectrica a declarat că, dacă nu se reuşeşte construcţia celor 2 unităţi, decât deloc, mai bine una singură. “Problema este dacă companiile respective vor avea mijloacele necesare pentru a face aceste investiții, nu neapărat financiare, ci chiar și forța de muncă. Rămân la ideea că statul trebuie ia parte la proiect. De exemlu, în Cehia s-a anunțat că statul va garanta 70% din împrumuturile pentru construcţia unei centrale nucleare. Aș vrea să văd și Ministerul de Finanţe că se implică. Există mecanisme, există posibilități, dar Ministerul Energiei nu poate singur”, a mai spus Teodor Chirica.
„Trăind în cercul nostru strâmt”
Carmen Neagu, unul dintre cei mai mari specialişti în domeniul energetic, a pus problema investiţiilor din punctul de vedere al implementării celor mai noi tehnologii, precum şi al coordonării investiţiilor.
“Am senzația că, „trăind în cercul nostru strâmt, norocul ne petrece”. Este extrem de importnt să știm ce se întâmplă în Europa. Este extrem de important să facem un pas înainte și să vedem ce putem face. Important este să știm ce se întâmplă și care va fi impactul”, a spus Carmen Neagu.
Potrivit acesteia, în România sunt probleme cu forţa de muncă, cu proiectarea etc.
Pe de altă parte, Carmen Neagu a pus problema integrării investiţiilor. “Eu mi-am pus mari speranțe în Planul integrat energie-schimbări climatice, că va fi cel care va crea linia (n.r. – investiţiile ar fi trebuit integrate şi coordonate). Din păcate, nu este aşa. Fiecare companie are proiecte de investiții, dar cine le pune cap la cap? Cine mai are responsabilitatea asta? Doar Transelectrica mai are responsabilitatea ca, o dată la 2 an, să facă un plan de dezvoltare a rețelelor”, a precizat Carmen Neagu.
Este nevoie de flexibilizarea reţelelor
În România se vorbeşte mereu despre investiţii în noi capacităţi de generare, dar, în contextul creşterii regenerabilelor, este nevoie de investiţii şi mecanisme noi pentru flexibilizarea reţelei electrice, este de părere directorul de reglementări al Enel, Valeriu Binig.
“Mesajul este că trebuie să avem în vedere nu doar un cadru prietenos pentru noi capacităţi regenerabile, dar trebuie să creăm de pe acum un cadru prietenos pentru capacităţile care le vor oferi rezerva de flexibilitate”, a declarat Valeriu Binig.
“S-a spus că începem să avem o problemă de adecvanţă – capacitatea de a acoperi consumul maxim al sistemului, dar, pe lângă asta, începem să avem o problemă de perspectivă de flexibilitate şi, dacă nu creăm mecanismele, vom avea o problemă: da, sunteţi frumoşi ca centrale eoliene, dar nu vă putem găzdui în sistem pentru că nu vă putem asigura echilibrarea”, a spus Binig.
Potrivit acestuia, flexibilitatea poate fi asigurată de hidrocentrale, dar nu este suficient. “La un moment dat nu avem apă pentru cât va trebui să echilibrăm noile capacităţi eoliene centralizate, solare de tip utility, dar şi cele care vor fi de tip non-utility”, a explicat Binig.
El a vorbit despre sistemul demand – response şi a dat chiar şi un exemplu de tip de consumator care poate echilibra reţeaua. “Apar două soluţii: una este stocarea descentralizată, pe măsură ce va progresa tehnologia. A doua este demand – response. S-a demonstrat în lume, de exemplu, că acei care au instalaţii frigorifice pot, la un moment dat, să întrerupă consumul de energie sau să-l reducă, pentru că temperatura în frigider nu scade foarte brusc, odată cu reducerea consumului de electricitate. Aşa că ei pot să oferteze servicii tehnologice de sistem şi energie de echilibrare. Demand – response poate constitui o soluţie, însă, pe ansamblu, trebuie să avem în vedere flexibilitatea, investiţia în flexibilitate pe viitor, altfel degeaba se face PNIESC (n.r. – Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, care presupune creşterea ponderii regenerabilelor-n.red.)”, a mai spus Valeriu Binig.
Monitorizare media
Monitorizare media- 22.08.2019
Inregistrare audio
Galerie foto
