Provocările iernii 2017 – 2018 pentru sistemul energetic naţional
Iarna aceasta va fi una cu “toane”: când temperaturi de primară, de +15, poate chiar +20 grade Celsius, când temperaturi “siberiene”, de -20, poate chiar -30 grade în unele zone ale ţării. Chiar şi în condiţii de temperaturi minime extreme, sistemul energetic naţional este pregătit. Acestea au fost concluziile celei de-a XXIX-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, dedicată pregătirilor pentru sezonul rece 2017 – 2018, “Provocările iernii 2017 – 2018 pentru sistemul energetic naţional”.
Temperaturile medii lunare din decembrie, ianuarie şi februarie vor avea valori apropiate de normalul climatologic, a spus Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), la conferinţa Focus Energetic.
„Vineri am actualizat estimările Centrului European privind prognoza vremii pe termen mediu pentru iarna 2017 – 2018. Temperatura medie lunară în prima lună a acestei ierni va avea valori apropiate de normalul climatologic, în special în partea de sud – est şi sud a României, iar în zonele centrale şi nord estice este posibil să înregistrăm valori mai coborâte decât în mod obişnuit. În schimb, în special în sud – vestul ţării, ne aşteptăm ca valorile de temperaturi, în medie, să fie peste norma climatologică a acestei luni”, a spus Elena Mateescu.
Conform directorului general al ANM, în ianuarie, temperaturile medii vor fi, în general, apropiate de normal, exceptând centrul, nordul şi nord-estul ţării, unde vor fi, local, sub media climatologică. De asemenea, în februarie temperaturile medii vor avea valori apropiate de normalul climatologic în cea mai mare parte a ţării.
În decembrie, precipitaţiile totale lunare vor fi local excedentare în regiunile centrale, estice şi sud-estice şi apropiate de mediile climatologice în restul teritoriului. În ianuarie, precipitaţiile totale lunare vor fi, în general, excedentare. În februarie, cantităţile totale de precipitaţii vor fi apropiate de normalul climatologic în regiunile sudice şi estice şi vor în general excedentare în rest.
Potrivit Elenei Mateescu, primele prognoze arată că, în Bucureşti, nu vom avea zăpadă de Crăciun. În schimb, vom avea de Anul Nou. De asemenea, temperaturile vor varia semnificativ, de la de +15 – +20 grade Celsius, la -20, poate chiar -30 grade în unele zone ale ţării. Cel mai probabil, în lunile ianuarie şi februarie vor fi câte unul sau două viscole, urmate de zile foarte geroase.
Şi scenarii pesimiste la Energie
Ministerul Energiei a luat în calcul, la elaborarea Programului de iarnă, inclusiv scenarii pesimiste, cu vreme rea şi creşteri de consumuri, astfel că stocurile de combustibili sunt mult mai mari decât necesarul estimat, a anunţat ministrul de resort, Toma Petcu, în cadrul celei de-a XXIX-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.
„Chiar după această dezbatere, am convocat la Comandamentul de iarnă, la Dispeceratul Energetic Naţional (DEN), pentru a face o ultimă trecere în revistă a tuturor pregătirilor la nivel tehnic. Vreau de la început să transmit un mesaj clar pentru toată lumea: anul acesta pregătirile de iarnă au început mult mai devreme decât în 2016 şi au fost gândite şi mult mai adaptate condiţiilor de iarnă din România! Am luat în calcul, în elaborarea Programului de iarnă, inclusiv scenarii pesimiste, cu vreme rea şi creşteri de consumuri, atât la gaze naturale, cât şi la energie electrică. De aceea, prin acest Program, am majorat cantităţile ce trebuie stocate (apă în lacurile de acumulare, gaze, cărbune). În toate cazurile, stocurile de combustibili pentru iarnă sunt mai mari decât necesarul estimat, unele fiind chiar duble”, a spus Toma Petcu.
Potrivit acestuia, deşi consumul de gaz din România a scăzut, pentru că au dispărut unii consumatori mari, anul acesta a fost înmagazinat cu 1,6% mai mult faţă de anul trecut.
„Se tot pune problema dacă ne ajung aceste gaze! Răspunsul este simplu: Da, ne ajung! Pe de altă parte, în spaţiul public au apărut o serie de declaraţii alarmiste, cum că, la iarnă, România va trebui să importe gaze. Mă mir că în 2017 există oameni care se declară îngroziţi de acest lucru. Totuşi, România importă de zeci de ani gaze naturale, în mod special iarna, în vârfuri de consum. Cu toate astea, e important de spus că România este ţara cu cea mai scăzută dependenţă de importuri din Regiune şi îşi poate asigura singură aproape întreg consumul”, a afirmat Petcu.
Reamintim, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a susţinut, recent, la audierile din Comisia parlamentară de anchetă a activităţii ANRE, că stocul de gaze realizat pentru iarnă este cel mai mic din ultimii 4-5 ani, iar România va fi nevoită să majoreze importurile cu 30% pentru a nu întrerupe consumatorii.
Ministrul Energiei a explicat că, astăzi, România nu poate extrage din zăcăminte mai mult de 30 de milioane de metri cubi zilnic, iar din depozite – alte 26 de milioane de metri cubi. Într-o zi normală de iarnă, în România se consumă aproximativ 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale. Deci, cele 56 de milioane metri cubi pe zi, din producţia curentă şi din înmagazinare, sunt mai mult decât suficiente.
„Desigur, sunt şi perioade foarte friguroase, cu temperaturi de minus 20 grade, mai multe zile consecutiv. În astfel de situaţii, consumurile cresc şi pot ajunge chiar şi la 75 de milioane metri cubi. Aici discutăm de importuri. Iar furnizorii interni au anunţat că, pentru iarna aceasta, au încheiat deja contracte cu exportatorii”, a menţionat Toma Petcu.
Şi la energie electrică sunt stocuri de resurse mai mari decât iarna trecută, a arătat ministrul Petcu.
„Spre exemplu, rezervele de apă din lacuri sunt cu peste 10% mai mari faţă de nivelul pe care l-am stabilit prin Programul de iarnă. Apoi, stocurile de cărbune au fost gândite complet diferit după experienţa anului trecut. Am cerut stocuri duble în centrale. Vrem să evităm problemele de anul trecut, când transportul cărbunelui din carieră în centrale a durat şi 13 ore pe o distanţă de doar 60 de km”, a precizat Toma Petcu.
Acesta a subliniat că România nu poate renunţa la producţia de energie pe bază de cărbune, cel puţin în următorii 10 – 15 ani. Deşi Hidroelectrica este cel mai mare producător al ţării, cu o putere instalată de peste 6.000 MW, cel mai mare producător de energie în primele 9 luni ale anului au fost termocentralele pe cărbune. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, termocentralele au produs 29,5 TWh, aproape dublu faţă de hidrocentrale, care au produs numai 11,1 TWh.
„În final, vreau să subliniez din nou: sistemul energetic a fost sever neglijat la capitolul investiţii şi mentenanţă. Trebuie să fim conştienţi că sistemul nu va putea funcţiona la nesfârşit fără să investim. Iar acesta este focus-ul mandatului meu de ministru. O serie de investiţii au fost deja făcute, grupul 7 de la Işalniţa, altele au fost deblocate, grupul 5 de la Rovinari, hidrocentrala Răstoliţa. Una dintre cele mai importante este cea demarată de Romgaz la Iernut, singurul proiect de producere a energiei electrice din ultimii 10 ani derulat de o companie de stat. Această investiţie este cu atât mai importantă cu cât în zona de nord a ţării există doar 20% din capacităţile de producţie din România, în timp ce acolo se consumă 60% din energia la nivel naţional. Investiţiile vor fi, de acum încolo, punctul central al politicilor de business ale fiecărei companii aflate în coordonarea Ministerului Energiei”, a afirmat Toma Petcu.
Stagnare la preţul electricităţii
Ministerul Energiei se aşteaptă cel puţin la o stagnare a energiei electrice, posibil chiar o diminuare, iar la gaze naturale nu a primit de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) semnale cu privire la o ajustare pozitivă, a mai spus Toma Petcu.
„Din tranzacţiile care vor fi realizate pentru primul trimestru al anului următor noi sperăm ca să observăm cel puţin o stagnare a preţului, dacă nu chiar o diminuare, pentru că sunt motive suficiente. Vorbim de energie electrică. Iar în zona de gaze, această liberalizare trebuia foarte bine reglementată şi stabilită de ANRE. Aşteptăm să se realizeze acest lucru după care ANRE poate să facă o analiză dacă va fi necesară o ajustare de preţ”, a spus Toma Petcu.
Acesta a precizat că de la ANRE nu i s-a semnalat necesitatea unei ajustări pozitive.
„Ajustările de preţuri sunt strict politica ANRE. Aceasta nu înseamnă că Ministerul Energiei nu a avut discuţii permanente cu ANRE, cu fosta conducere şi cu actuala conducere, despre ajustarea acestor preţuri. În acest moment, aşteptăm să vedem cum vor evolua licitaţiile pentru primul trimestrul al anului următor (n.r. – pe Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal – PCSU, dedicată în special consumatorilor casnici). Este foarte important ca în aceste licitaţii să vedem evoluţia preţurilor şi preţurile la care se închid contractele, urmând ca, în funcţie de acest lucru şi de evoluţia pieţei şi de cantităţile suplimentare pe care eu le estimez de energie electrică, cel puţin din zona de hidro şi eoliană, zona ieftină de producţie a energiei, să se resimtă în preţuri atât pe pieţele secundare, cum este PZU, şi, de asemenea, în tranzacţiile pentru T1”, a afirmat Toma Petcu.
De asemenea, acesta a spus că orice modificare a preţurilor de către ANRE trebuie să fie puternic justificată.
„Suntem foarte atenţi şi în zona de gaze, pentru că vorbim în această perioadă de o liberalizare totală, o liberalizare care ar fi trebuit să fie reglementată de către ANRE, printr-o legislaţie secundară. Acest lucru nu s-a întâmplat la timp. Actuala conducere a ANRE, aşa cum v-a comunicat, a demarat acest lucru şi vrea să elaboreze această legislaţie pentru a putea să reglementeze foarte bine aceste tranzacţii, care se fac pe piaţă între producători şi furnizori. Suntem convinşi că prin această reglementare se poate stabili, din punctul meu de vedere, dacă evoluţia preţului necesită şi se justifică o altă ajustare în zona de gaze. În acest moment, din discuţiile pe care le-am avut cu ANRE, dumnealor nu sesizează că ar fi cazul să realizeze acest lucru”, a declarat Toma Petcu la conferinţa Focus Energetic.
Grup de lucru pentru consumatorii vulnerabili
Un grup de lucru pentru stabilirea consumatorului vulnerabil a fost constituit la Misterul Dezvoltării, din acesta urmând să facă parte şi reprezentanţi din Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii, a mai spus ministrul Energiei.
„În şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, Ministerul Energiei a prezentat o notă legată de evoluţia Legii 196, care face referire la consumatorul vulnerabil, în sensul că ea ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2018, doar că o ordonanţă, care încă nu a ajuns la publicare, a Ministerului Muncii, prevede o derogare de încă un an de zile. Apanajul stabilirii concrete a consumatorului vulnerabil este în acest moment, pe legislaţie, la Ministerul Muncii. În urma acelei note, care a fost dezbătută în Guvern, în zona de confidenţial, se prevede un grup de lucru în jurul Ministrului Dezvoltării, pentru că aici trebuie să se lucreze foarte mult cu primăriile, mă rog, fiecare persoană în parte care intră în această categorie de consumator vulnerabil, şi de aceea este nevoie ca să avem un sprijin local. Guvernul poate să facă acest lucru doar prin Ministerul Dezvoltării şi, bineînţeles, din acest grup de lucru va face parte şi Ministerul Muncii şi Ministerul Energiei”, a spus Toma Petcu la conferinţa Focus Energetic.
Acesta a afirmat că principalul obiectiv în această perioadă este definirea consumatorului vulnerabil precum şi o altă serie de prevederi din Legea 196 care nu sunt foarte clare.
Avize pentru listarea Hidroelectrica
Hotărârea de Guvern pentru listarea Hidroelectrica se află pentru aviz la Ministerul de Finanţe, după care va ajunge la Ministerul de Justiţie şi apoi va intra pe ordinea de zi a Executivului, a mai spus Toma Petcu.
„La ora actuală suntem cu modificarea Hotărârii de Guvern, sper să nu greşesc, cred că la Ministerul de Finanţe. Mai avem un aviz la Ministerul de Justiţie, după care ea va intra pe ordinea de zi, pentru că am stabilit, aşa cum am comunicat, şi a fost şi în dezbatere publică, modificarea procentului la 10%, să fie listat doar 10% din pachet (n.r. – în loc de 15%, cât se prevedea iniţial). Cel mai important lucru, dincolo de modificarea procentului, este acela de a stabili care dintre cele 17 lucrări non-core ar trebui să fie continuate şi care conservate. La ora actuală, la nivelul Directoratului, există o analiză şi, aşa cum mi-a comunicat domnul preşedinte al directoratului, Bogdan Badea, este posibil ca în luna decembrie să avem o decizie în acest sens a Directoratului. Acestă decizie, prin care se stabileşte care lucrări vor fi continuate şi care vor fi păstrate în conservare, va fi supusă aprobării Consiliului de Supraveghere şi mai departe către acţionari”, a afirmat Toma Petcu la conferinţa Focus Energetic.
Acesta a precizat că stabilirea lucrărilor de continuat şi de conservat este una din condiţiile evocate şi de consorţiul de listare.
Ministrul Energiei declara, luna trecută, că Hidroelectrica va fi listată la bursă, probabil, anul viitor şi că proiectul pentru listarea companiei este în dezbatere publică.
„Cred că este o reuşită a Ministerului Energiei şi a Guvernului României readucerea în discuţie a listării la bursă a Hidroelectrica. Este un semnal pentru investitori şi pentru piaţa de capital din România că Guvernul este orientat spre transparenţă şi spre performanţă în relaţia cu companiile de stat”, a afirmat atunci Petcu.
Operatorii să-şi pregătească echipele de intervenţie
Prezent la cea de-a XXIX-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, le-a cerut operatorilor din sistemul energetic să-și pregătească echipele de intervenție pentru cazurile de avarii. „Îi invit pe operatori să-și dezvolte și să-și pregătească echipele de intervenție, astfel încât timpii de reparare să nu fie prea mari, pentru că nu este bine ca pe vreme rece să ții consumatorul prea mult fără energie”, a spus Dumitru Chiriță.
În ceea ce priveşte preţul energiei electrice pentru populaţie, Dumitru Chiriţă a precizat că a transmis către Opcom documentele necesare pentru licitaţiile privind cantităţile şi preţurile pentru Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU). “Licitaţia va avea loc pe 15 decembrie şi abia după aceea vom putea spune ce se întâmplă cu preţul energiei”, a precizat preşedintele ANRE.
Mihai Peşte, reprezentantul unuia dintre cei mai mari distribuitori din ţară, Enel, a arătat celor prezenţi utilajele de care dispune compania pentru a interveni în cele mai grele situaţii. “Beneficiul principal va fi scurtarea semnificativă a duratelor de întrerupere în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor în urma avariilor care intervin în condiții dificile de iarnă”, a spus reprezentantul Enel.
În plus, acesta a declarat că echipele operative au fost dotate cu sisteme de comunicație satelitară (principala metodă de comunicare utilizată în zonele în care telefonia mobilă GSM nu este disponibilă în situații extreme, iar în care infrastructura de comunicații convențională a fost deteriorată), că s-au încheiat contracte cadru pentru livrarea într-un termen scurt de generatoare electrice (în afara celor deja existente în dotarea E-Distribuție) şi, dacă va fi necesar, resursele E-Distribuţie (compania de distribuţie a Enel) vor fi mobilizate la nivel național. De remarcat, în primele 9 luni ale anului, doar la E-Distribuţie Muntenia (care desrveşte Capitala şi judeţele Ilfov şi Giurgiu) s-au investit aproape 190 milioane de lei.
Stocuri peste plan la companiile energetice
În ceea ce priveşte stocurile necesare pentru trecerea cu bine a iernii, producătorii la care statul este acţionar majoritar au anunţat că, practic, au depăşit cerinţele din Programul de iarnă.
“La CE Oltenia sunt stocuri de aproape 1,9 milioane de tone, din care 1,23 milioane de tone în depozitele termocentralelor, 312.200 tone în depozitele Direcţiei Miniere şi încă 39.600 tone pe traseu, în navete nedescărcate”, a spus Sorin Boza, directorul general al complexului energetic.
De asemenea, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica a precizat că Programul de iarnă prevedea ca gradul de umplere al lacurilor de acumulare să fie de 50,3%. “Deja am ajuns la aproape 58% şi lacurile continuă să se umple”, a spus şeful Hidroelectrica.
Cei doi reprezentanţi ai celor mai mari producători de energie din ţară au ţinut să atragă atenţia că preţul mare la energie, care s-a stabilit pe bursă, practic, pe parcursul întregului an, favorizează investiţiile. În ultimii ani, preţurile au fost foarte mici, astfel că nu s-a putut investi.
Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a declarat că, datorită specificului centralei nucleare, nu sunt probleme cu aprovizionarea pentru iarnă. În ceea ce priveşte investiţiile, acesta a anunţat că pregătirile pentru demararea procesului de retehnologizare a Unităţii 1 sunt în plină desfăşurare. În plus, pentru preconizatele reactoare 3 şi 4 se depun toate diligenţele pentru pregătirea unor viitori specialişti.
În ceea ce priveşte transportul de energie, Corina Popescu, preşedintele Directoratului Transelectrica, a anunţat că s-au semnat contracte bilaterale cu companiile similare din Bulgaria şi Serbia. “România are convenţii cu statele vecine pentru ajutor în situaţii de urgenţă. După ce am încheiat astfel de convenţii cu Bulgaria şi Serbia, negociem în prezent un contract similar cu Ungaria”, a precizat Corina Popescu.
La rândul său, Vasile Ciolpan, directorul Direcției Comercializare Energie din Romgaz, a afirmat că depozitele de gaze au mai mult gaz decât prevedea Programul de iarnă. În plus, acesta a precizat că prețul mediu al gazelor realizat pe bursă în acest an este similar cu cel realizat anul trecut, de 72-73 lei/MWh, chiar dacă piața gazelor la producător s-a liberalizat la 1 aprilie, ceea ce le-a permis producătorilor să vândă la ce preț au vrut. „Pentru iarnă, prețul are în plus și componenta de înmagazinare (de circa 20 lei/MWh). De acum încolo nu cred că se vor schimba semnificativ prețurile, nici pentru iarna aceasta, nici pentru anul viitor, pentru că prețul mediu pentru toată piața are în spate volume foarte mari, care s-au contractat deja pentru iarna aceasta, în cea mai mare parte. Urmează vara, când nu sunt consumuri mari, deci prețul va merge în jos”, a precizat reprezentantul Romgaz. El a adăugat că Romgaz a vândut pe bursă, transparent, circa 70% din producția realizată în acest an.
Concluziile dezbaterilor le-a tras Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei: “Aţi văzut că ne-am pregătit mult mai bine pentru a preîntâmpina situaţii dificile: avem stocuri de gaze, de cărbune, de apă, de păcură etc. Cam tot ce a depins de noi s-a realizat. Dar, ca în orice iarnă în ultimii cred că 50 de ani, în condiţii de ger năprasnic, România importă gaze naturale. Nici anul acesta nu va fi altfel: dacă va fi nevoie, vom importa! Ne-am pregătit pentru scenariile cele mai pesimiste. Şi nu cred că vor fi probleme! Iar, dacă vor fi, suntem pregătiţi să le gestionăm!”, a spus Robert Tudorache.
Monitorizare Media – click aici
Inregistrare audio
Galerie foto conferinta
