Programul ”Casa Verde Fotovoltaice” va avea pentru acest an un buget de două miliarde de lei şi ne vom opri atunci când vom avea panouri fotovoltaice şi pe ultimul acoperiş din România, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
„Aşa cum am mai spus-o şi în trecut, ne oprim atunci când vom avea panouri fotovoltaice şi pe ultimul acoperiş din România. Două miliarde este cu siguranţă un buget-record, la fel şi cum şi 1,75 miliarde a fost un buget-record pentru anul 2023, dar ne propunem să fim chiar mai ambiţioşi. Vom deschide o nouă sesiune „Casa Verde Fotovoltaice” în acest an, dacă se constată capacitate de instalare a acestor panouri. Un alt lucru pe care îl consider foarte important este legat de Programul „Rabla Plus”. Din nou, o să avem un buget-record pe acest program, respectiv un miliard de lei, faţă de 780 de milioane cât am avut anul trecut. E o creştere substanţială şi spun acest lucru pentru că vom păstra tendinţa pe care am stabilit-o şi în alţi ani, respectiv aceea de a lua sume de bani de la „Rabla Clasic”, adică de la motoarele cu combustie internă şi de a-i muta la „Rabla Plus”. Sper să avem, la sfârşitul anului viitor, nişte cifre extraordinare, având în vedere acest buget pe care nu l-am mai avut niciodată”, a spus Fechet.
Un alt program nou ce va fi derulat în acest an cu buget de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) este „Rabla pentru tractoare şi maşini agricole”.
„Într-o fază destul de incipientă aş spune, este „Rabla la tractoare şi maşini agricole”, un program despre care s-a mai discutat. Ne propunem ca, în baza unui ajutor de minimis de maximum 30.000 euro pe fiecare fermier, să finanţăm achiziţia de tractoare şi maşini agricole, pentru că astfel de investiţii nu au fost până acum finanţate din bugetul Fondului pentru Mediu. De asemenea, tot la capitolul programe noi aş vrea să mai anunţ două programe pe care le vom finanţa în anul 2024. Primul dintre ele se referă la finanţarea „Săptămânii Verzi” în şcolile din România. Continuă, „Iluminatul public stradal”. Încă există în România sate sau comunităţi care folosesc lămpi ineficiente din punct de vedere energetic, lămpi vechi, foarte mari consumatoare de energie. Şi acest program se va opri când şi ultima uliţă din România va avea iluminat cu led. Am prins în acest program 500 de milioane de ei. Vom deschide un nou program de eficienţă energetică în clădiri publice, pentru care am alocat 600 de milioane de lei”, a menţionat ministrul de resort.
Pentru construirea de piste de biciclete va fi alocat un buget de 600 de milioane de lei, în timp ce pentru Programul de apă-canal, pe baza unui buget de 1,5 miliarde de lei, ar urma să fie finanţate sisteme integrate de alimentare cu apă şi staţii de canalizare.
În plus, 500 de milioane de lei reprezintă finanţarea de care va beneficia un program care vizează decontaminarea siturilor poluate din România, a transmis Mircea Fechet.
De asemenea, bugetul propus pentru programul-pilot ”Rabla pentru sobe” se ridică la valoarea de 500 de milioane de lei, iar finanţarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
„Pentru prima oară, lansăm în consultare publică un program de finanţare care îşi propune să înlocuiască sobele vechi, cele cu randament ineficient, aşa cum am spus mai devreme, cu unele noi, pentru că există tehnologii care pot să crească acest randament la peste 80%. Aşteptăm cu mare interes contribuţia comercianţilor, a instalatorilor de astfel de echipamente, primăriilor din ţară şi a oricărui specialist până la urmă care ne poate da un feedback. Ne dorim ca acest program să reducă cheltuielile românilor cu încălzirea, la fel cum ne dorim în mod suplimentar să avem şi un aer mai curat. Programul este unul pilot, ţin să precizez încă o dată acest lucru, şi se adresează pentru început comunelor din cele 28 de judeţe ale ţării, din zona montană, aşa cum este definită de legislaţia în vigoare, respectiv de Legea muntelui. Acolo ştim că iernile sunt mai lungi şi mai grele. Ne adresăm comunelor, dar probabil şi altor tipuri de unităţi administrativ-teritoriale, cum ar fi satele aparţinătoare ale oraşelor şi ale municipiilor. Vom pune la dispoziţie, din bugetul AFM, pentru început, 500 de milioane de lei pentru aceste dispozitive de încălzire. Propunerea pe care o fac, astăzi, este aceea de a finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană”, a declarat Fechet.
Ministrul de resort a adăugat că estimarea este de a finanţa prin noul program un număr de 50.000 de sobe.
„Noi sperăm să reuşim ca, în fiecare din cele aproximativ o mie de primării pe care le-am identificat ca fiind eligibile, să avem astfel de solicitanţi. Ne propunem, dacă am considera că finanţăm suma maximă pe fiecare solicitant, respectiv 10.000 lei, să finanţăm 50.000 de sobe, fie pe lemn, fie pe peleţi, fie pe brichete. Există o legislaţie specifică care defineşte toate aceste tipuri de încălzire, însă pretenţia principală a Ministerului Mediului este aceea ca aceste echipamente să respecte standardele directive eco-design. Asta presupune că randamentul este de minimum 80% şi asta presupune că emisiile de particule sunt sub 40 de grame pentru fiecare metru cub de combustibil solid, emisiile de compuşi organici volatili sunt sub 120 de grame pe aceeaşi unitate de măsură, monoxid de carbon sub 1.500 mg şi emisii de oxizi de azot sub 300 mg pe metru cub. Amintesc că o problemă principală a României este legată de depăşirile la oxizi de azot şi la particule. Oricine va fi interesat de acest program va obţine o singură dată finanţare, de maximum 10.000 lei”, a menţionat demnitarul.
Conform datelor tehnice prezentate de către ministrul Mediului, sobele vor avea o putere nominală pe care o alege beneficiarul, „dar trebuie să fie de minimum opt kilowaţi şi de maximum 35 de kilowaţi”.
„Asta înseamnă că putem încălzi o locuinţă de cel puţin 60 mp, până la 140, chiar 200 mp˛ în funcţie de cât de bine este izolată casa respectivă. Ne propunem ca acest program să îl finanţăm într-o manieră similară cu cel prin care am finanţat „Rabla local”. Vom implica şi primăriile. Asta înseamnă că primăriile vor avea un contract de finanţare cu Administraţia Fondului de Mediu. Cetăţenii se vor înscrie într-o platformă şi decontarea acestor cheltuieli se va face prin intermediul primăriei. Ne dorim ca oamenii să nu fie puşi pe drumuri inutil. Ne dorim ca acest program să fie unul care se va desfăşura într-un spaţiu digital, se va desfăşura online, vom avea o platformă informatică dedicată. Condiţiile pe care cetăţenii trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili în acest program sunt foarte simple, în opinia mea, respectiv să fie cetăţeni români, să aibă domiciliu în locuinţa pentru care este solicitată finanţarea, să fie proprietarul respectivei locuinţe şi să nu aibă datorii la stat”, a completat Mircea Fechet.
Oficialul a subliniat, totodată, că, dintre cele 7,5 milioane de gospodării din România, 3,5 milioane se încălzesc cu lemn de foc.
„De asemenea, o particularitate a României este că avem astfel de sobe pe lemn chiar şi în Capitală. Probabil că nu sunt multe capitale în Uniunea Europeană unde cartiere întregi folosesc o astfel de metodă de a se încălzi în sezonul rece. Şi problema nu e reprezentată de tipul de încălzire în sine, pentru că lemnul este o resursă regenerabilă. Lemnul de foc este folosit în foarte multe alte ţări pentru încălzire şi nici nu-şi propune cineva neapărat să schimbe acest lucru, mai ales în acele comunităţi dependente, aflate în vecinătatea pădurilor. Însă lucrul la care vreau să mă refer în primul rând este legat de randamentul extrem de scăzut al acestora. Din discuţiile pe care le-am avut cu specialiştii, randamentul mediu în sobele din România este undeva la 30% – între 20% şi 40%. Cu alte cuvinte, 30% dintr-un buştean pus pe foc se transformă în căldură, restul se transformă în fum şi în poluare. Din acest motiv, există calcule matematice care demonstrează inclusiv faptul că o sobă cu un randament atât de scăzut poluează mai mult decât o face un camion diesel de generaţie foarte veche. Conform datelor statistice, peste 6,4 milioane metri pătraţi de lemn ajung anual pe foc. Asta înseamnă, aşa cum am spus şi mai devreme, o presiune inclusiv pe fondul forestier”, a explicat Fechet.
