România va avea în jur de 2.400 de MW instalaţi în eolian, la sfârşitul anului 2013, estimările fiind în scădere, de la peste 3.000 de MW, cât s-a prevăzut iniţial, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Române de Energie Eoliană (RWEA), Ionel David, într-o dezbatere de profil, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie.
“Până în 2012, în trei ani, România ajunsese la 1.905 MW instalaţi în eolian, practic în trei ani, pentru că, în 2009, nu aveam decât 14 MW. Aproape 1.000 de MW au fost instalaţi în 2012, cam o turbină pe zi, calendaristic vorbind. Conform calculelor pe care ni le făcusem, anul acesta ar fi trebuit să avem peste 3.000 de MW. Probabil că ne vom închide undeva la 2.400 de MW, ceea ce reprezintă un progres de circa 500 de MW, care, totuşi, nu este mic, datorat în mod exclusiv contractelor semnate anterior lui 1 ianuarie 2013, când a devenit evident că Guvernul intenţiona să schimbe dramatic legea regenerabilelor”, a mai spus David, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, în domeniul energiei eoliene, potenţialul României este imens. “Doar în Scoţia România poate fi replicabilă din punct de vedere al condiţiilor de producţie în domeniul eolian, având 7,2 metri/secundă viteza vântului anuală în Dobrogea şi cu o densitate a populaţiei foarte scăzută, ceea ce face ca numărul de turbine să fie foarte mare”, a precizat acesta.
Preşedintele RWEA a estimat că 9% din producţia de energie electrică a României provine, în prezent, din surse eoliene, iar în 2014 probabil că se va ajunge sau se va depăşi uşor 10%.
De asemenea, el a făcut referire la faptul că investiţiile în domeniul regenerabilelor atrase de România s-au ridicat la patru miliarde de euro, fiind cel mai mare proiect după Revoluţie.
Referitor la Ordonanţa de Urgenţă 57 referitoare la energia regenerabilă, David a arătat că actul normativ doreşte “stoparea entuziasmului investiţional în viitor”.
Alte elemente negative identificate de RWEA sunt amânarea unui număr de certificate verzi, negarantarea preţului pe care acestea le vor avea atunci când vor fi repuse pe piaţă şi lipsa unor elemente de identificare clară a acestor certificate verzi, astfel încât ele să existe ca ”asset-uri” pentru contabilitate şi pentru bănci.
Un alt factor care va diminua din predictibilitate este monitorizarea care nu se va mai realiza anual, ci semestrial.
“Deci, când îţi faci un business, nu vei şti care este numărul de certificate verzi pe care îl iei, pentru că perioada de modificare este mai frecventă, punerea în practică a elementelor găsite la monitorizare nu se mai aplică la 1 ianuarie 2014, ci la 90 de zile după ce monitorizarea este gata”, a explicat acesta.
Un alt element este faptul că marii consumatori industriali solicită să fie scutiţi de o parte a certificatelor verzi, dar şi obligativitatea impusă ANRE de a încheia contracte anuale cu producătorii de energie regenerabilă, fapt care nu este prevăzut de legislaţia în vigoare.
“Toate aceste elemente au indus o stare de angoasă profundă în rândul investitorilor”, a subliniat Ionel David.
Ionel David a făcut referire şi la ţintele pe care România trebuie să le îndeplinească anual în domeniul regenerabilelor, precizând că acestea nu vor fi atinse anul acesta şi nici în 2014.
“Cota obligatorie este de 14% energie regenerabilă cu schemă de promovare, iar la anul va fi 15%. Anul acesta vom fi la 11,5% conform estimărilor pe care le avem, incluzând şi celelalte surse – fotovoltaicul, biomasa şi microhidro, deci nu ne atingem ţinta. Anul viitor vom avea 11,9%”, a încheiat Ionel David.
23.000 MW regenerabili
Capacitatea instalată în resurse regenerabile a crescut de zece ori în doi ani, în perioada 2010 – 2012, iar în prezent există contracte de racordare pentru încă 17.000 de MW şi avize tehnice de racordare (ATR) pentru un plus de 6.200 de MW, a declarat, la tândul său, Carmen Neagu, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
“În perioada 2010 – 2012 a fost un boom extraordinar – o creştere a capacităţii instalate de zece ori faţă de 2010. În doi ani, capacitatea instalată în resurse regenerabile a crescut de zece ori. Este domeniul investiţional cu cea mai mare rată de creştere. Faţă de ceea ce este conectat, în prezent există contracte de racordare pentru încă 17.000 de MW şi ATR-uri pentru încă 6.200 MW. Din aceste capacităţi, Transelectrica nu are controlul decât asupra unei capacităţi foarte mici, nefiind solicitări de conectare în reţeaua de transport de înaltă tensiune”, a spus Carmen Neagu.
În opinia acesteia, multe dintre proiectele care au doar avize tehnice de racordare (ATR) sunt nefinanţabile.
“În prezent, cei 6.000 de MW, şi acum vorbesc din punctul de vedere al unui expert, date fiind situaţia financiară actuală şi perspectivele de evoluţie, eu nu cred că cele care au doar ATR-uri în momentul de faţă sunt proiecte chiar finanţabile. Commitment-ul (angajamentul – n.r.) investitorului prin contractul de racordare poate să constituie o garanţie mai mare a seriozităţii. Nu înseamnă că din cele cu ATR, capacităţi mici, nu-şi vor găsi soluţii de finanţare, dar au o mai mică probabilitate. Condiţiile financiare fac foarte dificilă dezvoltarea în continuare”, a explicat Carmen Neagu.
Potrivit reprezentantului Transelectrica, datele arată că, practic, eolianul va creşte de şase ori şi fotovoltaicul de cinci ori faţă de capacitatea instalată.
“Acest lucru ar trebui să constituie un scenariu posibil de evaluare a analizelor strategice de perspectivă”, a subliniat reprezentantul Transelectrica.
La data de 21 octombrie, datele arată că, din total capacitate instalată în sistem, energiile regenerabile susţinute prin schema de sprijin reprezintă peste 10% din totalul capacităţilor instalate.
“Interesant este că eolian sunt 2.435 MW, iar fotovoltaic 449 MW. Acestea sunt preponderent cele două mari direcţii de energii regenerabile, care s-au dezvoltat”, a adăugat ea.
În ceea ce priveşte capacităţile racordate în Transelectrica, doar 43% din totalul eolian este racordat direct în reţeaua de transport de înaltă tensiune, aici fiind vorba despre parcurile eoliene realizate de investitori puternici, precum CEZ sau Verbund.
“Din fotovoltaic, doar 5% sunt racordate în reţeaua de transport. Toate celelalte sunt în reţelele de distribuţie, iar Transelectrica este informată doar lunar asupra ATR-urilor care se dau. Transelectrica dă ATR-urile doar pentru capacităţile care se racordează în tensiuni de peste 220 V”, a ţinut să precizeze Carmen Neagu.
Aceasta a mai spus că, în prognoza de evoluţie a consumului, Transelectrica a considerat în abordarea planului de administraţie pentru următorii patru ani o scădere a energiei transportate de 4% anual.
“Această analiză a ţinut cont de tot ce înseamnă analizele specifice de strategie, de evoluţie de sistem, dar şi de dezvoltarea energiilor distribuite, care vor face să scadă energia transportată în reţeaua de transport’, a încheiat reprezentantul companiei.
Mai puţine certificate din 1 ianuarie 2014
Cele trei tehnologii de producere a energiei verzi care s-au dovedit supracompensate, respectiv fotovoltaică, eoliană şi microhidro, vor fi susţinute cu o schemă de sprijin corectată, începând cu 1 ianuarie 2014, dar chiar şi în aceste condiţii investiţiile în domeniu se pot susţine, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă.
Acesta a explicat că, în urma unei analize bazate pe monitorizarea sectorului pe parcursul anului 2012, a reieşit că aceste tehnologii sunt supracompensate, lucru care a fost observat chiar de la începutul aplicării schemei de sprijin.
“Ceea ce România susţine prin mecanismul de sprijin printr-un buget estimat la nivelul perioadei de susţinere de 15 ani, un buget total de circa 14 – 15 miliarde de euro, se regăseşte într-un număr de certificate acordate fiecărui MWh produs şi furnizat în reţeaua naţională. Cea mai generoasă susţinere din cele patru tehnologii de bază o are tehnologia fotovoltaică, respectiv şase certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi furnizat. (…) Prima analiză a arătat că, din capul locului, anumite tehnologii apăreau ca supracompensate, din capul locului apărea că schema de sprijin, aşa cum a fost gândită iniţial, era prea generoasă. Atunci, a trebuit să facem o monitorizare pe o perioadă mai mare. Am aşteptat tot anul 2012. Între timp şi numărul de producători şi de investitori a crescut, iar monitorizarea sectorului pe 2012 a confirmat ceea ce părea, într-o primă analiză, ca supracompensat. A apărut clar că cel puţin tehnologia fotovoltaică este supracompensată, la fel cea eoliană şi cea de microhidro”, a precizat Calotă.
Acesta a arătat că supracompensarea înseamnă acordarea unui ajutor financiar prin schema de sprijin mai mare decât cel cuvenit şi agreat în mod echitabil între investitor şi statul respectiv pentru susţinerea investiţiei şi recuperarea ei într-un timp rezonabil, iar în aceste condiţii legea obligă ANRE să vină cu corecţii de supracompensare.
“ANRE a propus măsurile de corecţie necesare şi apreciem că pe bază de Hotărâre de Guvern, începând cu 1 ianuarie 2014, cele trei tehnologii supracompensate vor fi susţinute cu o schemă de sprijin corectată. Adică, în cazul tehnologiei eoliene în loc de două certificate verzi pe fiecare MWh se vor acorda 1,5, în cazul microhidrocentralelor în loc de trei certificate verzi se vor acorda 2,3, iar în cazul tehnologiei fotovoltaice în loc de şase vor fi acordate trei. Chiar şi în aceste condiţii, discuţiile avute recent cu investitorii şi cererile lor de autorizare de înfiinţare pentru noi capacităţi au arătat că investiţiile se pot susţine”, a adăugat Emil Calotă.
El a mai spus că analizele ANRE au relevat faptul că exista riscul ca în anul 2013 – considerat un boom al energiilor regenerabilelor – influenţa în factura finală a acestor certificate verzi să fie atât de mare, încât plata lor să fie insuportabilă de consumatorii finali.
Calotă a admis că formula de corecţie “a fost un pic cam rapidă”, iar Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care un număr de certificate verzi au fost amânate la tranzacţionare timp de 3,5 ani, astfel încât anul 2013 să fie calmat, iar, din punctul de vedere al investitorilor, influenţa pe cash-flow să fie acceptabilă pe durata celor 15 ani de aplicare a schemei de sprijin.
“De la o discuţie care apărea agreabilă din toate părţile, au apărut, ulterior, tot felul de adaosuri, care au compromis o formulă consensuală între toţi participanţii la piaţă, pentru că, din zona guvernamentală, au venit tot felul de idei, precum aplicarea simultană a amânării acestui număr de certificate cu aplicarea supracompensării. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, un producător de energie fotovoltaică în loc de şase certificate ar fi primit doar unul singur. ANRE a considerat inacceptabil acest lucru. Altă idee a fost ca aceste certificate verzi să nu fie doar amânate la tranzacţionare, ci să fie anulate, chestiune cu care, de asemenea, ANRE nu a fost de acord. Mai este în discuţie ideea ca printr-o Hotărâre de Guvern să limităm capacitatea instalată de producţie energie electrică din surse regenerabile la o cifră existentă în planul naţional indicativ din anii 2008 – 2009 – 2010. Adică să limitezi administrativ capacitatea instalată în domeniu la 3.315 MW. În aceste condiţii, unul dintre elementele cele mai importante din pieţele aferente sectorului de regenerabile, piaţa de certificate verzi, va fi perturbată, pentru că, în conformitate cu mecanismele de piaţă, nu capacitatea instalată contează, ci energia efectiv furnizată în sistem, pentru că ea este purtătoare de certificate verzi”, a continuat Calotă.
Pe de altă parte, potrivit acestuia, cantitatea produsă şi furnizată în sistem determină atingerea cotelor obligatorii pentru România, iar atingerea cotei determină în piaţa de certificate verzi “calmarea şi maturarea pieţei şi aducerea certificatului la valoarea desemnată de piaţă către palierele minime”.
“Adică, poate apărea un efect pervers ca, limitând la un număr capacitarea instalată, piaţa de certificate verzi să fie perturbată, astfel încât valoarea certificatului să rămână ancorată pe paliere de valori mari, regăsite în factura finală. Cu alte cuvinte, efectul de amânare a unor certificate să fie compensat de conservarea valorii mari de tranzacţionare a certificatului verde, în care caz factura finală de energie electrică să rămână la fel de greu de plătit”, a detaliat vicepreşedintele Autorităţii.
Acesta a mai spus că ANRE încă se află în discuţii cu Departamentul de Energie, pentru explicaţii.
“Noi ne-am exprimat oficial punctul de vedere, l-am trimis primului ministru şi în atenţia preşedinţilor de comisii din Parlament, că sectorul poate să funcţioneze liniştit, investiţiile pot continua, pentru că forma de echilibrare şi de aşezare şi de maturizare a pieţelor aferente sectorului de regenerabile se pot face independent de măsuri administrative, numai prin urmărirea cotelor anuale obligatorii pe care România trebuie să le realizeze în energia regenerabilă vizavi de angajamentul luat faţă de Comisia Europeană”, a încheiat Emil Calotă.
