Iarna pare să fie mai blândă, fără a exclude episoade de ger cumplit. Sistemul energetic este pregătit pentru orice situație
Concluziile dezbaterilor celei de-a XXXII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, care au tratat tema pregătirilor pentru iarnă, sunt acelea că, deși iarna nu pare să fie una foarte grea, nu pot fi excluse episodele de ger polar; chiar și pentru acele perioade, sistemul energetic este pregătit, s-au creat stocuri de gaze și cărbune, este apă în lacurile de acumulare (chiar dacă vremea a fost și va continua să fie destul de secetoasă), iar transportatorul, distribuitorii și furnizorii de energie electrică și gaze naturale și-au făcut pregătirile de iarnă. “Din experiența mea, iarna, dacă este bine pregătită, este și ușoară din punct de vedere meteorologic. Nu știu dacă este o corelare divină, dar mai mereu s-a întâmplat așa”, a punctat Petre Stroe, director general al MET România.
“Iarna următoare va fi mai caldă decât în mod normal în România, însă nu sunt excluse episoadele de vreme extremă, precum ger, viscol şi ninsori abundente“, a declarat Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), la cea de-a XXXII-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, „Provocările iernii 2019 – 2020 pentru sistemul energetic naţional”.
„Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca, pentru cele trei luni de iarnă – decembrie, ianuarie, februarie -, regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare”, a spus Florinela Georgescu.
Potrivit acesteia, un alt semnal interesant în încercarea de a creiona un tablou în perioada de iarnă îl reprezintă faptul că activitatea solară este în continuare pe un minim, este o situaţie care durează de mai bine de un an. „Studiile arată că se poate corela activitatea solară minimă cu un vortex polar puţin organizat. Ne amintim că vortexul polar reprezintă zona de vânturi foarte puternice, de la altitudini ceva mai înalte; important este că acele vânturi puternice au rolul de a menţine aerul foarte rece, cel mai rece, deasupra regiunilor arctice. Atunci când acest vortex slăbeşte, sunt favorizate pătrunderile de aer rece înspre zone mai sudice. Nu este ceva excepţional, ştim foarte bine că, în mod firesc, în ţara noastră, în timpul iernii, sunt episoade cu temperaturi mai scăzute, episoadele de ger”, a arătat directorul ANM.
Georgescu a precizat că nu pot fi excluse episoadele de fenomene severe, care, însă, pot fi estimate doar cu şapte-zece zile în avans. „Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână – zece zile în avans”, a adăugat Georgescu.
Ea a mai spus că estimările pentru următorul sezon au, de regulă, o încredere limitată, cu un grad de reuşită de 50-60%.
Virgil Popescu: Este nevoie de un program de investiţii în depozitele de gaze naturale, pentru a creşte capacitatea de extracţie
Depozitele de gaze sunt pline şi există un volum de peste 3 miliarde de metri cubi stocate, însă, chiar şi aşa, România nu-şi poate acoperi vârfurile de consum din perioada geroasă, întrucât capacitatea de extracţie este limitată, a declara ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, în cadrul Conferinței FOCUS ENERGETIC.
„Românii nu trebuie să-şi facă griji. Avem un maxim istoric de gaze în depozite, cărbune la fel. Evident că există şi un ‘dar’: degeaba avem stocuri, dacă putem extrage doar 28 de milioane de metri cubi pe zi. Asta nu ne va ajuta cu nimic în vârfurile de consum. A fost bine că s-a înmagazinat o cantitate suficientă, însă este nevoie de un program de investiţii în depozite, pentru a creşte capacitatea de extracţie”, a explicat Popescu, în conferinţa „Focus Energetic”.
El a arătat că stocarea unei cantităţi atât de mari de gaze a fost o soluţie scumpă, iar, la finalul iernii, cu siguranţă, vor rămâne stocuri semnificative în depozite, ceea ce înseamnă bani imobilizaţi în stocuri.
Potrivit ministrului, Elcen este pregătită pentru producţia de energie termică necesară Bucureştiului, iar situaţia creată odată cu falimentul Radet este aproape rezolvată, astfel încât să nu mai existe probleme juridice.
Totuşi, Popescu a subliniat necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producţie şi în creşterea gradului de interconectare. „Ceea ce trebuie să ştim este că în sectorul energetic trebuie investiţii, trebuie o gândire pentru noi capacităţi de producţie, pentru că n-o mai putem duce mult cu sistemul în forma actuală. Capacitatea de interconectare, de import, de 2.000 MW, este limitată, iar, într-o iarnă friguroasă, nu este suficientă, în condiţiile în care am avut un maxim de 1.800 şi ceva zilele trecute. Transelectrica şi Transgaz trebuie să mărească gradul de interconectare”, a mai spus Popescu. Aceasta, mai ales în condiţiile în care nu se ştie ce se va întâmpla cu tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina, a completat el.
Romgaz ar trebui să analizeze oportunitatea de a prelua participaţia ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră
Pe de altă parte, Virgil Popescu a declarat că Romgaz ar trebui să analizeze oportunitatea de a prelua participaţia ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră, în cazul în care americanii se vor retrage. „Evident că, dacă am avea mai multe gaze, preţul ar fi mai mic. O să am o discuţie săptămâna viitoare cu Romgaz, separat, să fie mai activ în piaţă, mai activ în Marea Neagră. Că tot există zvonuri privind retragerea Exxon, mi-aş dori ca Romgaz să analizeze oportunitatea şi să încerce să intre în acest consorţiu. Cred că a venit momentul ca societăţile româneşti viabile, aşa cum este Romgaz, să facă acest pas. Spun acest lucru acum, pentru prima dată: îmi doresc ca Romgaz să intre în proiectul din Marea Neagră”, a mai spus Popescu.
„Voi avea o discuţie cu reprezentanţii Romgaz să văd dacă este posibil, dacă Romgaz poate face acest lucru”, a continuat ministrul.
Virgil Popescu se va duce în Adunările Generale ale Acţionarilor şi la alte companii din portofoliul ministerului
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, spune că se va duce în Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) şi la alte companii din portofoliul ministerului, după ce, joi, a blocat în AGA Electrica acordarea unor bonusuri uriaşe pentru membrii Consiliului de Administraţie. „După AGA de ieri de la Electrica, a început să-mi placă. Le-am spus tuturor: aşteptaţi-mă, că o să mai vin. În funcţie şi de program, desigur”, a spus Popescu.
El a adăugat că prezenţa sa joi la AGA Electrica a fost o necesitate, întrucât administratorii companiei au propus acordarea unor bonusuri uriaşe. „M-am dus pentru că mi se părea că acele clauze pe care vor să şi le pună nu aveau ce căuta acolo. Am spus: 3.680 de euro salariul brut indemnizaţie pentru cei din Consiliul de Administraţie plus 1.200 pe şedinţă mi se pare mult prea mult. Ca să mai iei încă 12 salarii pentru o clauză de neconcurenţialitate, că nu te mai duci la altă companie şi vrei şi o asigurare pe încă trei ani după ce ai plecat – toate acestea mi se par mult prea mult pentru o companie care, totuşi, nu are o anvergură regională sau multinaţională”, a arătat ministrul.
Potrivit acestuia, erau diferenţe prea mari între indemnizaţiile de la alte companii similare şi cele propuse pentru administratorii Electrica.
Aceasta a fost pentru prima dată când un ministru al Economiei şi Energiei a participat la AGA unei companii din portofoliu, ca reprezentant al statului român.
Ministerul Economiei, Energiei şi al Mediului de Afaceri va avea doi secretari de stat pe Energie
Ministerul Economiei, Energiei şi al Mediului de Afaceri va avea doi secretari de stat pe Energie, iar Niculae Havrileţ, fostul preşedinte al ANRE, ar fi o soluţie bună pentru unul dintre aceste posturi, a mai spus Virgil Popescu.
În piaţă s-au vehiculat două nume, respectiv Doru Vişan, secretar de stat până acum în Ministerul Energiei, revocat recent de premierul Ludovic Orban, şi Niculae Havrileţ, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) şi consilier al fostului ministru al Energiei Anton Anton.
„Dacă domnul Vişan a fost eliberat din funcţie, el nu va mai fi secretar de stat. Domnul Havrileţ este un foarte bun profesionist şi poate fi oricând secretar de stat. Este un foarte bun profesionist şi eu îl apreciez. A fost preşedintele ANRE şi chiar cunoaşte domeniul. Cred că ar fi un câştig. Dar, deocamdată, nu avem secretari de stat”, a susţinut Popescu.
Dumitru Chiriță: Stocurile de gaze sunt mai mari decât obligaţia pe care au avut-o operatorii
La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Dumitru Chiriţă, a precizat, în cadrul celei de-a XXXII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, că stocurile de gaze sunt mai mari decât obligaţia pe care au avut-o operatorii.
„La începutul primăverii am stabilit stocuri obligatorii de 2,2 miliarde de metri cubi, iar acum sunt peste 3 miliarde, ceea ce este bine. Există, însă, două măsuri urgente pe care trebuie să le luăm: creşterea capacităţii de înmagazinare este o nevoie obiectivă, dacă vrem să dezvoltăm consumul de gaze, atât pentru partea casnică, cât şi pentru cea industrială. De asemenea, trebuie să dublăm capacitatea de extracţie, pentru a asigura consumul pe timpul iernii în caz de necesitate, de exemplu dacă nu mai pot producătorii să extragă gaze”, a afirmat Chiriţă.
Pe de altă parte, acesta a anunțat că săptămâna viitoare ANRE va ridica licenţele de producţie a energiei electrice pentru încă 1.100 de MW, întrucât este vorba de centrale care nu mai există, ci doar figurează în statisticile oficiale. „Elcen are peste 650 MW care nu se mai regăsesc fizic în piaţă (n.r. – la CET Sud și CET Vest). Această capacitate trebuie să iasă din evidenţe. Acum, avem în statistici 21.000 MW, săptămâna viitoare mai ridicăm licenţele pentru cei 650 MW ai Elcen şi pentru alţi 450 MW. Deci, vom coborî sub 20.000 MW”, a spus Chiriţă.
El a precizat că acest proces va continua, iar următorii producători cărora li se vor ridica licenţele vor fi Electrocentrale Borzeşti şi Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care sunt în faliment. „Este un semnal pentru investitori, avem nevoie de investiţii”, a subliniat Chiriţă.
În luna august, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, declara că acele grupuri care nu mai sunt funcţionale îşi vor pierde licenţa, pentru a nu mai apărea în statisticile oficiale privind capacitatea energetică instalată a ţării.
„România are, teoretic, o putere instalată de foarte mari dimensiuni, 24.000 de MW, iar disponibili efectiv sunt undeva la 16.000. Ceilalţi 8.000 MW sunt, în mare măsură, megawaţi care nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme”, a spus, atunci, şeful ANRE.
De atunci, Autoritatea a retras deja licenţele a cinci centrale cu putere totală de 1.067 MW: două grupuri de la Sucursala Electrocentrale Chişcani din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv 210 MW, un grup de la Rovinari de 330 MW şi două grupuri de la Iernut, de 100 MW, respectiv 200 de MW.
ANRE nu a primit încă decizia CGMB, dar va emite imediat licența pentru Termoenergetica imediat ce va primi întreaga documentație
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie nu a primit încă decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind delegarea serviciului de distribuție și furnizare a agentului termic către Termoenergetica, astfel încât să acorde companiei Termoenergetica licenţa de furnizare a energiei termice, în locul RADET.
„În legătură cu Termoenergetica, am primit o parte dintre documente. Nu am primit încă ceea ce a hotărât Consiliul General, pentru a putea să dăm licenţa acestei societăţi. Înţeleg că e o procedură acolo, la Primărie, care trebuie parcursă. Hotărârea trebuie transmisă Prefecturii, Prefectura trebuie să spună dacă e în regula sau nu. După care vin documentele la noi. Suntem pregătiţi ca în momentul în care ajung toate documentele la noi, a doua zi să dăm licenţa şi relaţia dintre Elcen şi Termoenergetica să fie o relaţie comercială în condiţiile legii”, a spus Chiriţă.
Serviciul de alimentare cu energie termică a Capitalei a fost delegat Companiei municipale Termoenergetica, conform unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa de joi a CGMB. La începutul şedinţei, primarul general, Gabriela Firea, a declarat că bucureştenii „nu au niciun motiv de îngrijorare”, deoarece „livrarea agentului termic va fi asigurată în parametri decenţi”. Ea a adăugat că Termoenergetica va prelua angajaţii RADET şi întreaga activitate a regiei.
Niculae Havrileț: ”România stă mult mai bine decât în alți ani în ceea ce privește stocurile”
”În prezent, în depozitele subterane există peste 3 miliarde mc de gaze naturale înmagazinate de furnizori, din care 575 milioane mc este participația directă a Romgaz la constituirea acestor depozite. Termocentrala de la Iernut va produce cu două grupuri, un grup de 200 MW, iar altul de 100 MW. Și în zona de cărbune, față de prevederile legislative, Complexul Energetic Oltenia a înmagazinat o cantitate mai mare decât cea prevăzută în hotărârea de Guvern privind programul de iarnă. Și Elcen s-a pregătit și a îndeplinit sarcina de a înmagazina combustibil lichid (n.r. – păcură) ”, a declarat Niculae Havrileț, membru în CA al Romgaz și consilier al ministrului Virgil Popescu, în cadrul Conferinței FOCUS ENERGETIC, „Provocările iernii 2019 – 2020 pentru sistemul energetic naţional”.
”În această iarnă, și datorită unor alte elemente – și mă refer la situația tranzitului de gaze prin Ucraina -, România stă mult mai bine decât în alți ani în ceea ce privește stocurile. Este și această iarnă favorabilă. Practic, ne va lipsi o lună de consum. E bine pentru consumatori, dar furnizorilor aduce pagube, pentru că excedentul se penalizează. În aceste zile, pe de o parte, excendentul se preia de către Transgaz și se înmagazinează și, pe de altă parte, se extrage din zăcămitele de înmagazinare. E clar că OUG 114 bulversează și pe această zonă piața de gaze naturale. Este obligația de a te încadra în preț. Prețul de 68 lei/MWh, în momentul în care un furnizor este în excendent, și acum este în excedent ca urmare a timpului frumos, este obligat să pună pe piața spot, care se preia la un preț mai mic de 68 de lei. De aceea trebuie piață liberalizată”, a mai spus Havrileț.
Acesta a precizat că Romgaz are o creștere atât pe zona de profit, cât și pe zona de extracție. Pe primele 9 luni a extras cu 0,7% mai mult decât în alți ani. ”Practic, nu avem motive de constrângere sau că perioada de iarnă nu va fi traversată în mod corespunzător”, a mai spus Havrileț.
În ceea ce privește lucrările la centrala nouă de la Iernut, acestea sunt în întârziere. O întârziere acceptată de Romgaz, dar doar până în luna aprilie. La 1 februarie, investiția trebuia dată în funcțiune. Față de acest termen, datorită unor probleme cu achizițiile și cu transportul echipamentelor, a fost o prelungire de 2 săptămâni, după care societatea Duro Felguera, care este lider de asociere, a solicitat o prelungire a termenului de punere în funcțiune până spre luna iunie, lucru cu care Romgaz nu a fost de acord, urmând ca, în zilele următoare, societatea care a câștigat licitația să fie chemată la discuții. ”Ar putea să se ajungă în instanță, pentru recuperarea pagubelor care pot fi pricinuite de întârziere. Inclusiv în relația cu fondurile europene, care sunt atrase pentru acest proiect. Noi considerăm, totuși, că ne vom încadra, cel puțin în termenul în care să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus Havrileț.
Corina Popescu: Până la finele anului, distribuțiile Electrica vor fi pregătite să acceseze fonduri europene
“Grupul Electrica este cel mai mare finanțator în infrastructura rețelelor: peste 3 miliarde lei după 2014. Și în 2019, planul de investiții a fost unul ambițios, cu 40% peste valoarea minima solicitată de ANRE”, a declarat Corina Popescu, director general, la Conferința FOCUS ENERGETIC.
Până la finele anului, cei 3 operatori de distribuție din cadrul grupului sunt pregătiți să acceseze fonduri europene. “Suntem foarte preocupați de accesarea fondurilor europene, ne luptăm pentru acestea, pentru că ne ajută să reducem presiunea pe tarife pentru consumatorii finali“, a anunțat Corina Popescu.
“După un prim trimestru al acestui an marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reușit să recuperăm și, la nouă luni, să înregistrăm un profit net consolidat de 161 milioane lei, ceea ce reprezintă 133% din valoarea bugetată pentru întreg anul 2019“, a mai spus Corina Popescu.
“Într-o perioadă plină de provocări, am continuat să ne asumăm rolul de companie responsabilă față de cei 3,7 milioane de utilizatori din portofoliu, precum și față de cei peste 7000 de acționari. În egală măsură, considerăm că autoritățile au responsabilitatea de a asigura predictibilitate, un cadru de reglementare care să stimuleze investițiile, precum și tratament echidistant și nediscriminatoriu pentru toți participanții din piața de energie“, a adăugat Popescu.
Petre Stroe, CEO MET Energy, despre prestaţia autorităţilor locale: „Nu înţeleg, nu vor, nu ştiu de ce sunt acolo”
Petre Stroe, director general al furnizorului de energie şi gaze MET România Energy, spune că este nevoie de capacitate noi de producţie de energie electrică şi termică în oraşe, dar că autorităţile locale, care, în trecut, au falimentat vechile centrale, pun piedici în calea investitorilor care vor să construiască unele noi.
“În momentul de faţă, se face vorbire despre dispariţia unităţilor de producţie a energiei electrice şi energiei termice. Eu aş adăuga şi serviciile de sistem. Odată ce mai multe centrale, 16 la număr, au fost transferate către Consiliile Locale, (…) au reuşit să le îngroape într-o perioadă foarte scurtă, măcar să reuşească să vândă fierul vechi de acolo, şi tot ar face ceva bani (…). Aceste capacităţi trebuie înlocuite”, a declarat Petre Stroe, la cea de-a XXXII-a ediție a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.
Reamintim, Petre Stroe a fost director al Termoelectrica, compania care administra, până acum circa 15 ani, toate centralele termoelectrice din ţară, inclusiv cele care produceau şi energia termică a oraşelor. La acel moment, prin decizie a ministrului Industriilor de atunci, Dan Ioan Popescu, compania a fost “spartă”, şi multe CET-uri au fost cedate primăriilor. Ulterior, majoritatea acestora s-au oprit, primăriile neavând resurse, iar multe dintre serviciile de termoficare s-au închis şi ele.
Pe de altă parte, Petre Stroe a amintit despre intenţia MET România Energy de a construi o centrală nouă, pe gaze, despre care se vorbeşte de mai multă vreme, dar, pe lângă lipsa de susţinere din partea operatorului pieţeri, OPCOM (“avem două teme de discuţie care nu s-au finalizat, contractele bilaterale şi contractele pe termen lung, OPCOM ar trebui să asculte piaţa”), sunt şi probleme cu primăriile.
“Strategia noastră este de a investi în capacităţi de producţie cu o mărime mică spre medie, care să asigure cele trei servicii: furnizarea de energie electrică, energie termică şi servicii de sistem. În momentul de faţă, investigăm localizarea unei astfel de investiţii, lângă o municipalitate nu foarte mare. Aici avem o problemă pentru că, de ani buni de zile, discutând cu responsabilii municipalităţilor, -nu mă refer la Bucureşti, ci la oraşele mici – constatăm că: unu, nu înţeleg, doi, nu vor, trei, nu ştiu de ce sunt acolo. Aici avem o ruptură în a reuşi să implementăm ce vrem”, a spus Stroe.
În trecut, s-a mai vorbit despre această investiţie, centrala urmând să aibă o capacitate de 60 MW, iar amplasamentul studiat fiind Constanţa, Piteşti sau Drobeta-Turnu Severin. Stroe a refuzat să spună care este oraşul care a rămas în atenţia sa.
În calitate de furnizor cu o cotă în continuă creștere pe piața concurențială, MET România Energy este participant la piața de energie, la efortul comun pentru trecerea iernii în bune condiții. „Ne-am asumat obligația asigurării cantității de gaze înmagazinate pentru satisfacerea furnizării către clienți. Cantitatea de gaze pe care am înmagazinat-o este de două ori mai mare decât obligația stabilită de ANRE”, a spus Petre Stroe, insistând pentru necesitatea menținerii în bune condiții a echipamentelor care sunt solicitate pe perioada iernii, pe lângă cea a realizării stocurilor record.
”Cantitățile de gaze naturale din producția locală au avut o destinație clară (n.r. – consumatorii casnici și termocentralele ce produc energie termică pentru populație). Noi ne-am orientat mai mult spre import, în asemenea măsură în care am înmagazinat gaze din import cu prețuri competitive și ne-am asigurat pentru iarna aceasta contracte care, derulate și cu flexibilitate, ne vor asigura că vom putea acoperi vârfurile de consum. Din experiența mea, iarna, dacă este bine pregătită, ea este și ușoară din punct de vedere meteorologic. Nu știu dacă este o corelare divină, dar mai mereu s-a întâmplat așa”, a mai spus Petre Stroe.
CEO-ul MET România Energy a atras atenția asupra lipsei unui program coerent de investiții în zona de producere a energiei. Este foarte bine că ANRE face lumină pe partea de capacități reale și că retrage licențele capacităților nefuncționale, a punctat Stroe. În opinia lui, certă pentru viitor este resursa de gaze. Nu suntem pregătiți ca industrie, nici pentru export, când ne vor invada gazele din Marea Neagră, a atras atenția Petre Stroe.
Anca Dragu: E.ON este pregătit pentru iarnă
”La începutul iernii, care încă se lasă așteptată, cred că putem spune că suntem pregătiți pentru iarna 2019-2020. Depozitele sunt pline, la zi sunt peste 3 miliarde mc de gaz natural, pentru Eon înseamnă circa 528 milioane mc în aceste depozite. Grație vremii bune din noiembrie, am continuat injectarea de gaze naturale și în această lună. Cu stocurile aș putea spune că suntem într-o situație acoperitoare”, a declarat Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, în cadrul conferinței FOCUS ENERGETIC.
În situația unor scenarii negative, cu temperaturi foarte joase, de -15 grade pe medie sau cu perioade izolate de -25 grade, ar putea apărea probleme la partea de extracție sau la partea de import.
”Pentru partea de distribuție suntem pregătiți să facem față unor situații cu temperaturi mai scăzute. Cred că anii trecuți am demonstrat capacitatea de a face față acestor situații. În perioadele cu temperaturi foarte joase, la capete de rețea, ne așteptăm să se înregistreze presiuni mai scăzute. Așa s-a întâmplat în anii trecuți. După 2010, grație investițiilor făcute, pe care E.ON le-a realizat, această situație s-a ameliorat serios. De exemplu, în zona Timișoara”, a precizat Anca Dragu.
”Despre provocările cu care sistemul energetic se confruntă, cred că ele țin mai mult de investiții. Mă refer la investiții în capacități de producție și de diversificare a lor, investiții în distribuție, pe zona de interconectare și pe zona de înmagazinare. Foarte mulți ani, România a promovat politica de independență energetică, care a pus pe planul doi investițiile în interconectări. Cred că acum vedem cu toții efectele negative ale acestei politici. Este momentul ca atât autoritățile statului, cât și agenții economici să stăm cu toții la masă și să gândim aceste politici pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului pe termen lung. Numai așa vom putea stabili investițiile ce se impum, metodele de tarifare, metodele de calcul pentru tarifele de distribuție. Investițiile în smart grid și smart metering sunt o prioritate pentru orice companie, care derivă nu numai din obligațiile formale, ci și din dorința noastră de a avea servicii cât mai bune pentru clienții noștri”, a mai spus Anca Dragu.
Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă
Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza unui ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care va determina producătorul hidro să cumpere energie din piaţa liberă, pentru a o vinde mai ieftin către populaţie, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului companiei, în cadrul celei de-a XXXII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
Badea a precizat că totul a plecat de la OUG 114, adoptată de Guvern în decembrie 2018, care a reintrodus piaţa reglementată la producători, deşi aceasta fusese complet liberalizată la 1 ianuarie 2018.
„Ne aflăm într-un moment critic. Noi suntem în România Ordonanţei 114, suntem în noiembrie şi îmi amintesc, nu cu bucurie, că, atunci când a fost emisă celebra Ordonanţă şi Ordinul 10 al ANRE, Hidroelectrica a atras atenţia asupra unor elemente: preţul la populaţie nu va scădea! Nu a scăzut! Mai mult, pe statistici veţi observa o migraţie din regim reglementat în regim concurenţial a unui TWh, ceea ce înseamnă că piaţa concurenţială a oferit mai multe beneficii consumatorilor finali”, a mai spus Badea.
El a amintit că, în acelaşi timp, preţurile pe piaţa concurenţială au crescut. „Da, au crescut preţurile şi este un element asupra căruia Hidroelectrica a atras atenţia: când se va reveni la piaţa reglementată, preţul pe pieţele concurenţiale va creşte”, a spus șeful Hidroelectrica.
”Nimeni nu își pune problema să facă o analiză în sistemul energetic, să vedem ce ne-am propus, unde am ajuns, unde mergem mai departe, cum mergem mai departe. Pentru că îmi este foarte greu, în calitate de director al acestei companii, să explic acționarilor – din care 80% este statul român – de ce a fost obligată Hidroelectrica să suporte o pierdere de 189 milioane lei până în acest moment (n.r. – bani neîncasați din diferența dintre prețul pieței libere și prețul reglementat), de ce a trebuit să subvenționăm alte companii. Ni se tot vorbește de niște pierderi, dar nimeni nu ne spune care este cauza acestor pierderi. A fost eroare de reglementare? A fost eroare de management? A fost lăcomie? Nu știm”, a precizat Badea.
Ordonanța s-a dat într-o noapte, dereglemenatrea într-un an și jumătate, a mai spus el. ”După părerea mea, acest calendar de dereglementare elaborat de ANRE nu face decât să continue prevederile din OUG 114, cu o mică diferență de perioadă”, a afirmat el.
„Din nou se spune că, dacă s-ar reveni brusc la piaţa liberă, de la 1 ianuarie 2020 ar creşte preţul. Mă întreb dacă falsa problemă a creşterii preţurilor nu a fost aruncată ca să justifice alte lucruri. În piaţa liberă ne simţeam bine cu toţii; de ce a fost nevoie să ne întoarcem cu zeci de ani în urmă!?”, s-a întrebat el.
Potrivit acestuia, producătorul de energie hidro poate prelua toţi consumatorii casnici din această ţară, pe piaţa concurenţială, fără ca preţul să crească de la 1 ianuarie.
Bogdan Badea s-a referit şi la un nou proiect de ordin al ANRE, potrivit căruia Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi obligate, de la 1 ianuarie 2020, să acopere întregul consum de electricitate al populaţie. În această situaţie, Hidroelectrica va fi nevoită să cumpere energie din piaţa concurenţială, pentru a o livra pe piaţa reglementată, procedură care, în trecut, a dus la intrarea în insolvenţă a companiei. Adică, pentru a asigura consumul populaţiei, la preţuri mici (112 lei/MWh acum), va trebui să cumpere energie din piaţă, unde preţul este de circa 300 lei/MWh. Potrivit proiectului de Ordin al ANRE, în luna ianuarie 2020 cei doi producători de stat, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, vor fi obligaţi să asigure, la preţuri reglementate, consumul integral al populaţiei, iar în luna februarie acest procent va fi de 80%.
„Privesc cu îngrijorare proiectul de ordin al ANRE. Sunt extrem de îngrijorat dacă Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor trebui să suporte tot consumul reglementat de la 1 ianuarie. Vrem să ajungem în situaţia în care Hidroelectrica va reintra în insolvenţă prin supracontractare prin reglementare? Este vreo strategie ca Hidroelectrica să reintre în insolvenţă? Unul dintre principalele motive privind intrarea în insolvenţă a fost supracontractarea şi nu pot să nu-mi amintesc de trecut, nu pot să nu fac o paralelă între ce s-a întâmplat atunci şi acum”, a continuat Badea.
Acesta a precizat că va contesta acest ordin prin toate mijloacele posibile. „Hidroelectrica va fi pusă să cumpere din piaţă şi să vândă la preţ subvenţionat. Vă spun că nu vom face acest lucru şi vom ataca acest ordin cu toate mijloacele. Nu am înţeles de ce doar anumiţi operatori, nu înţelegem de ce a trebuit şi care sunt beneficiile pentru populaţie această OUG 114, care nu a fost decât o lovitură pentru piaţa de energie”, a adăugat şeful Hidroelectrica.
„Colac peste pupăză, constatăm că Apele Române s-a gândit să crească preţul pentru utilizarea apei cu 23%, chestiune care nu va afecta doar Hidroelectrica, ci şi pe ceilalţi producători. Pentru Hidroelectrica, cheltuielile cu apa vor creşte de la 334 milioane lei la 410 milioane lei. Deci, pe de o parte, suntem reglementaţi să vindem la preţ mic, iar, pe de altă parte, ne sunt majorate costurile”, a atras atenţia Badea.
El a subliniat că se va adresa şi Comisiei Europene. „Dacă nu vom găsi înţelegere în România, ne vom adresa Comisiei Europene. Ne adresăm deja şi vom contesta, sunt prea multe semne de întrebare”, a subliniat şeful producătorului de energie hidro.
Pe de altă parte, Bogdan Badea a anunțat că Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din țară, este pregătită de listare. El precizează că societatea nu mai e în măsură să dea dividende suplimentare. ”Hidroelectrica, pe baza performanțelor pe care le-a avut, a putut acorda dividende suplimentare acționarilor în ultimii doi ani. Planurile de investiții nu au fost afectate. În perspectiva oportunităților pe care le oferă piața, în perspectiva diversificării și în perspectiva listării Hidroelectrica – pe care ne-o dorim în 2020 și suntem pregătiți să facem asta, sigur, dacă avem tot sprijinul, există un calendar extrem de strâns pe care trebuie să îl respectăm – nu mai este oportun să dăm dividende suplimentare. Vrem să diversificăm activitățile, suntem interesați de diversificarea portofoliului”, a declarat Badea, făcând referire și la faptul că societatea este interesată de a cumpăra din activele CEZ din România.
Virgil Ivan: Rețeaua Transelectrica este pregătită de iarnă
Virgil Ivan, membru în Directoratul Transelectrica, a declarat, în cadrul celei de-a XXXII-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, că, pentru situații de urgență, la nivel comunitar, sunt stabilite proceduri de colaborare, astfel încât la nivelul pieței europene să fie disponibilă o cantitate de energeie electrică mai mare, respectiv capacități de rețele care să preia această cantitate.
De anul trecut, Transelectrica este acționar al Centrului Regional de Coordonare a Securității Rețelelor de Transport de Energie Europene (TSCNET) cu sediul la Munchen, unde sunt afiliați 15 operatori de transport și sistem și care are ca principală atribuție analiza adecvanței în această regiune, Central și Est europeană. În fiecare zi de vineri există o teleconferință în care se analizează situația din fiecare sistem și se iau măsuri tehnice și organizatorice acolo unde se impune.
”Colaborarea și interacțiunile cu sistemele de transport vecine ne dau și dau și consumatorilor, casnici și industriali, siguranța că situații deosebite pot fi trecute mai ușor”, a afirmat Virgil Ivan.
”Cât privește Transelectrica, rețeau este pregătită de iarnă. Anul acesta au continuat lucrările de mentenanță, inclusiv de mentenanță majoră la linii importante din Sistemul Energetic Național (SEN). Lucările de mentenanță majoră au fost finalizate săptămâna trecută. Sunt și lucrări de mentenanță minoră, care coninuă și în perioada următoare, având în vedere că vremea permite acest lucru. Se lucrează în foarte multe stații la retehnologizări și vom avea puneri în funcțiune și în perioada următoare. De asemenea, sunt lucări pe linii importante, lucări de investiții la care și acum se muncește. De exemplu, axul Banat, linia care va trece de la 220 la 400 kV, rețeaua din partea de sud-vest a României și sunt și alte locuri în care se lucrează”, a mai spus Virgil Ivan.
Potrivit acestuia, în București, Transelectrica deține 3 stații de transformare, care sunt la marginea orașului. Două dintre ele au fost retehnologizate, București Sud și Fundeni, iar în prezent este în plină retehnologizare stației Domnești. Partea de 400 kV a fost retehnologizată în acestă vară. Acum se lucrează la partea de 110 kV. Punerea în funcțiune va avea loc în primul trimestru din 2020.
”Dar, ne preocupă în continuare consumul de energie din București. Ne pregătim pentru următorii zeci de ani, motiv pentru care sunt demarate lucrări, la nivel de studiu, cu două amplificări de putere, respectiv flexibilizări de scheme în stațiile București Sud și Fundeni. Avem în elaborare un studiu, care să ne arate direcțiile de dezvoltare ale rețelelor din București. Tot în baza studiului se va stabili și amplasamentul unei noi stații. Și aceasta pentru că București și Ilfov reprezintă cel mai are consum concentrat. În perioadele cu temperaturi scăzute sau de caniculă, consumul ajunge și la 1500 MWh/h în această zonă, consum similar celui de dinainte de 1989. În concluzie, avem în vedere dezvoltarea din București și este o preocupare pentru Transelectrica”, a precizat reprezentantul Transelectrica.
Acesta a declarat, referitor la capacitățile de producere a energiei electrice, că, uitându-ne la evoluțiile din ultimii ani, se vede o creștere a producției în centralele pe gaz. Practic, sunt cele care vor asigura tranziția pentru perioada următoare. Este foarte important ca investițiile anunțate să fie puse în operă. ”Așteptăm finalizarea lucrărilor de la Iernut, dar și demararea celorlalte lucrări. La momentul actual este nevoie de cel puțin 2000 MW instalați. Discutăm de gaz, pentru că au emisii de carbon mai mici, au viteză de reacție mai bună, parametrii tehnici mult mai rapizi față de alte tipuri de centrale și care pot să preia variațiile de producție din centralele de energie regenerabilă”, a mai spus Virgil Ivan.
În ceea ce privește scăderea producției de energie electrică la nivelul șării, reprezentantul Transelectrica a declarat că una dintre cauze o reprezintă impactul foarte mare al certificatelor CO2 la producătorii pe bază de cărbune și care, practic, a dublat costurile pentru unii producători. De asemenea, a existat o reducere a producției și la centralele hidroelectrice. În ultimele 4 luni, nivelul precipitațiilor a fost unul foarte scăzut. Impactul energetic cel mai mare l-a avut Dunărea, cu un debit foarte mic, chiar și sub 2000 mc/s la începutul acestei luni. Sunt și celelalte râuri interioare cu impact energetic mare – Olt, Siret – și care, în ultimele 4-5 luni, au avut debite foarte reduse și, implicit, potențial energetic mult mai redus. De asemenea, a existat și o reducere a producției în centralele pe gaz, una dintre cauze fiind activitatea desfășurată de Romgaz la noua centrală electrică de la Iernut. În urma lucrărilor s-au redus capacitățile cu 300 MW. La nivelul producției eoliene este o ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut, dar pe perioada de vară și de iarnă producția a fost mai mică.
Claudiu Crețu: Elcen a intrat într-o perioadă de tranziție
”De la 11 noiembrie, de când Radet a intrat în faliment, Elcen a intrat într-o perioadă de tranziție. Ceea ce este o perioadă obișnuită în România. Din 1989 vorbim mereu despre tranziție în energie și sunt convins că această tranziție va dura”, a declarat Claudiu Crețu, administrator special al Elcen București, în cadrul Conferințelor FOCUS ENERGETIC, „Provocările iernii 2019 – 2020 pentru sistemul energetic naţional”.
”În ceea ce privește Elcen și această iarnă, noi apreciem că vom funcționa la fel ca în iernile precedente. Ne-am făcut reparațiile necesare, dar vreau să atrag atenția cu privire la imperioasa necesitate a investițiilor. Operăm 4 centrale, doar una modernizată, în timp ce două dintre ele sunt din 1964, de pe vremea lui Gheorghiu Dej! Din perspectiva combustibilului, contractul cu Romgaz este unul asigurător; chiar și pentru perioadele de vârf de iarnă avem stocuri de păcură, inclusiv rezerva de stat. Fac o precizare: nu toate capacitățile Elcen pot fi trecute pe păcură. Dar este un aport în ceea ce privește echilibrarea consumului de gaze”, a mai spus Claudiu Crețu.
Potrivit acestuia, în prezent, Elcen funcționează comercial pe bază de comandă zilnică, potrivit mandatului Primăriei Capitalei. ”Ieri, în Consiliul General, a fost votată delegarea serviciului de distribuție și furnizare a agentului termic către Compania Municipală Termoenergetica și în perioada următoare vom vedea cât durează această tranziție. Se va ajunge la semnarea unui contract cu Termoenergetica. Cel mai important element este capitalizarea acestei companii. Dacă va avea sursele de finanțare necesare susținerii activității curente, plății combustibilului, nu vor fi probleme și va fi „un moment zero” bun pentru această companie. Este foarte important ca plățile Termoenergetica să fie făcute la timp și în scadență, pentru că pun presiune foarte mare pe cash flow-ul Elcen. Iar dacă nu vor fi făcute plățile la timp vom avea probleme în reația cu Romgaz și cu Transgaz, și asta în toiul iernii. Eu sunt convins că vor fi luate toate măsurile ca să nu fie probleme”, a mai spus administratorul Elcen.
Referitor la viitor, acesta a precizat că este nevoie de investiții. ”S-a mai spus, suntem în cel de-al 12-lea ceas. Anul viitor trebuie demarate investiții în noi capacități de producție de energie electrică și termică, în ceea ce privește Bucureștiul. Încă mai sunt discuții în spațiul public ”dacă”. Dar nu cred că mai este vorba de ”dacă”, atât timp cât cogenerarea de înaltă eficiență este o prioritate a tuturor studiilor europene, directive, regulamente. Cogenerarea este soluția cea mai eficientă, soluția optimă de consum a materiei prime. În acest sens avem toate argumentele pentru a putea demara aceste investiții. Ce ne trebuie? Cadrul legal, adică ieșirea din insolvență. Iar aici este nevoie, iarăși, de finanțare. Problema este din nou financiară, pentru că soluții juridice pot fi nenumărate, atât timp se asigură finanțarea. Pentru viitor, într-un mod optimist, faptul că directiva EU-ETS presupune accesarea de fonduri europene din fondul de modernizare, mecanismele 10C și 10D, putem apela și la fonduri europene, pentru a moderniza aceste centrale ce asigură, pe lângă energia termică iarnă de iarnă, și energia electrică a Bucureștiului. Important este ca, din 2020-2021, Elcen să iasă din insolvență, pentru a putea aplica în cadrul acestor proiecte. O societate în insolvență nu se poate moderniza, nu poate face investiții”, a mai spus Claudiu Crețu.
Monitorizare media
Monitorizarea media Focus 15 nov 2019 – fisier docx
Prezentare Florinela Georgescu – fisier pptx
Inregistrare audio conferinta 15.11.2019
Inregistrare video conferinta 15.11.2019
https://www.facebook.com/focusenergetic/videos/562589061187161/
https://www.facebook.com/focusenergetic/videos/553339575442290/
Galerie foto
