Pe 19 noiembrie ar fi trebuit ca Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) companiilor componente ar fi trebuit să aprobe divizarea Hidroelectrica şi, apoi, fuziunea cu alte companii astfel încât, în final, să apară campionii naţionali Electra şi Hidroenergetica. Tribunalul Dolj a dat, însă, peste cap planurile autorităţilor: Electra nu se poate înfiinţa, deocamdată. Şi sindicatele din Hidroelectrica şi-au manifestat opoziţia faţă de înfiinţarea celor doi”monstruleţi”, prin pichetări la sediul companiei şi la Ministerul Economiei.
Reamintim, încă din 2008, Guvernul, pe atunci liberal, încerca reorganizarea sistemului energetic naţional într-o singură companie, pe care fostul comisar european pentru Energie, Andris Piebalgs, o numea “monstru energetic”. Din aprilie 2009, actuala guvernare PDL-istă încearcă să restructureze sistemul energetic în noi campioni naţionali. Astfel, Electra ar urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura actualei Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Hidroenergetica, celălalt campion naţional, va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj) şi o parte din Compania Naţională a Huilei (CNH), după restructurare.
Pe 19 noiembrie, Adunările Generale ale Acţionarilor entităşilor ce ar urma să facă parte din Electra şi Hidroenergetica ar fi trebuit să aprobe planurile de divizare şi fuziune pentru apariţia campionilor naţionali.
Pe 17 noiembrie, însă, reprezentanţii Fondului Proprietatea (care deţine acţiuni la mai multe companii componente ale Electra şi Hidroenergetica) au deschis la Tribunalul Dolj dosarul 17528/63/2010, prin care cereau suspendarea proiectului. Tribunalul din Craiova a admis cererea Fondului Proprietatea şi a dispus, prin ordonanţă preşedinţială, “suspendarea fuziunii CE Craiova cu SC Complexul Energetic Rovinari SA, SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Craiova SA, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA şi cu Hidroserv SA Râmnicu Vâlcea până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii privind modificarea Proiectului de Fuziune. Dispune suspendarea ţinerii Adunării Generale extraordinare a acţionarilor CE Craiova din 19.11.2010”, conform deciziei Tribunalului.
“Astăzi, 19 noiembrie 2010, au avut loc Adunările Generale Extraordinare ale Acţionarilor la societăţile ce urmează a face parte din companiile naţionale Electra şi Hidroenergetica. În urma acestor şedinte, a fost aprobat procesul de reorganizare şi înfiinţare a celor două companii de către adunările generale ale tuturor societăţilor, cu excepţia Complexului Energetic Craiova, la care şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor a fost amânată până la soluţionarea cauzei introduse de Fondul Proprietatea la Tribunalul Dolj”, se arată şi într-un comunicat al Ministerului Economiei, “patronul” tuturor acestor companii.
Astfel, dacă Hidroenergetica ar putea apărea, Electra va trebui să aştepte până se judecă contestaţia Fondului Proprietatea. Următorul termen de judecată este săptămâna viitoare.
De altfel, şi ministrul Economiei, Ion Ariton a declarat, în cadrul ultimei Conferinţe Focus Energetic, că acţionarii Fondului Proprietatea s-au declarat împotriva constituirii celor doi campioni naţionali. În urma fuziunilor societăţilor energetice, Fondul va deţine 15,09% din viitoarea Electra şi 15,9% din Hidroenergetica, statul urmând să fie acţionarul majoritar. Procesul de înfiinţare a acestor două societăţi trenează de câteva luni din cauza unor opoziţii deschise în instanţă de creditori, acţionari ai Fondului şi sindicatele din energie, în special de către cele din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Sindicaliştii în stradă
Sindicaliştii Federaţiei Hidrosind din Hidroelectrica se tem că, prin apariţia Electra şi Hidroenergetica, vor avea loc disponibilizări şi scăderi ale veniturilor salariale. De asemenea, ei cred că preţul de producţiei al energiei electrice ar putea creşte după înfiinţarea celor două companii, iar investiţiile anunţate la cele două mari companii vor fi denaturate spre producţia termo, în detrimentul celei hidro. De asemenea, sindicaliştii din energie se tem că societăţile divizate şi apoi reunificate în Electra şi Hidroenergetica ar putea primi ajutor de stat după înfiinţarea giganţilor energetici.
În aceste condiţii, chiar în tmpul în care reprezentanţii statului în AGA Hidroelectrica aprobau planurile de divizare şi apoi fuziune a Hidroelectrica, sindicaliştii protestau în stradă.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a primit o delegaţie a sindicatului Hidrosind, tema discuţiilor fiind înfiinţarea celor două companii energetice. Ministrul Ariton le-a spus sindicaliştilor că înfiinţarea celor două companii va fi făcută doar cu respectarea tuturor paşilor legali şi i-a asigurat pe reprezentanţii Hidrosind că vor fi puse în aplicare toate hotărârile judecătoreşti emise în acest caz. “Consider că un proiect de o asemenea anvergură nu trebuie grăbit. Sunt deschis oricăror propuneri de îmbunătăţire a proiectului de înfiinţare a celor două companii şi, în măsura în care ele sunt constructive, vor fi luate în considerare. Cele două companii energetice pe care vrem să le înfiinţăm trebuie să fie fezabile şi să garanteze creşterea eficienţei sistemului energetic naţional”, a declarat ministrul Ariton în cadrul întâlnirii, se arată într-un comunicat de presă.
Cele două părţi au stabilit ca, săptămâna viitoare, să aibă loc o nouă întâlnire a sindicaliştilor atât cu specialişti ai ministerului, cât şi cu conducerea ministerului, pentru a discuta propunerile concrete ale Hidrosind cu privire la îmbunătăţirea proiectului înfiinţării celor două companii.
