Pentru că deficitul bugetar al României ar putea ajunge, în absenţa unor noi politici fiscale, la 8,4% din PIB în 2010, se impune o ajustare (n.r. – adică tăiere) de 2,5 puncte procentuale din PIB pentru a respecta ţinta din Acordul Stand-By, se arată în Raportul întocmit de experţii FMI şi publicat pe site-ul instituţiei, împreună cu Scrisoarea de Intenţie a Guvernului Român şi cu Memorandumul Tehnic de Înţelegere.
În Scrisoarea de Intenţie, autorităţile române se angajează să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2012. Reamintim, un deficit sub 3% reprezintă unul dintre Criteriile de la Maastricht ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro. Cum autorităţile române şi-au propus să adopte moneda unică europeană în 2014 – 2015, iar cu doi ani înainte trebuie să intre în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM 2), este evident că în 2012 este absolut necesar ca deficitul bugetar să nu depăşească 3%. Altminteri, se ratează ţinta de adoptare a monedei euro.
Majoritatea măsurilor asumate de Guvernul român în timpul negocierilor şi prin Scrisoarea de Intenţie, pentru a obţine o ajustare de 2,5% din PIB, se bazează pe reducerea cheltuielilor, în special prin scăderea ponderii plăţii cu salariile pentru bugetari la 7% din PIB până în 2015 (în loc de 9%), reducerea pensiilor de invaliditate frauduloase şi a celor anticipate şi îngheţarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii. Experţii FMI precizează că nivelul de referinţă al salarizării unice este prevăzut să crească cu 56% între 2010 şi 2015, ceea ce ar implica “reduceri imposibil de operat în rândul angajaţilor din sectorul public”.
Autorităţile române se angajează ca, la plecarea a 7 salariaţi bugetari din sistem, să angajeze unul singur, să reducă 0,2% din cheltuielile bugetare prin tăierea primelor şi a plăţii orelor suplimentare. Controlul pensionărilor frauduloase anticipate poate aduce o economie de 0,1% din PIB, iar îngheţarea pensiilor şi a achiziţiilor în sectorul bugetar poate aduce o economie de 1,1% din PIB.
Apar noi taxe sau creşte TVA
“Dacă aceste măsuri nu dau roadele aşteptate până la sosirea la Bucureşti a celei de-a patra misiuni de evaluare a FMI (n.r. – aprilie-mai 2010), Guvernul este gata să ia măsuri suplimentare de ajustare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea veniturilor”, se arată în Raport.
Evident că pentru creşterea veniturilor va fi necesară o creştere a fiscalităţii sau o îmbunătăţire a colectării. Altfel spus, ori apar noi taxe, ori creşte TVA. Ar fi exista şi varianta creşterii cotei unice, faţă de 16% cât este în prezent. Cota unică se aplică, însă, la veniturile persoanelor fizice şi la profiturile companiilor. Din păcate, din ce în ce mai mulţi români intră în şomaj, iar firmele, în această perioadă de criză, nu numai că nu au profit, dar multe dintre ele dau faliment.
De altfel, pentru creşterea veniturilor, autorităţile române promit creşterea TVA la distribuitorii de produse medicale (0,1% din PIB). “Dacă aceste măsuri nu dau rezultate, suntem de acord să luăm alte măsuri de contingentare, care să reducă deficitul bugetar la nivelul convenit”, se arată în scrisoarea de intenţie.
Riscurile care ameninţă realizarea programului cu FMI sunt legate, în opinia specialiştilor Fondului, de feedback-ul negativ între sectorul financiar şi cel al economiei reale, apariţia unei noi turbulenţe locale, care ar duce la ieşirea din ţară a unor capitaluri şi la scăderea cursului de schimb, precum şi evoluţiile politice negative, care pot afecta realizarea programului cu FMI, cu atât mai mult cu cât majoritatea parlamentară pe care se sprijină Guvernul este una fragilă.
“Deşi exportul poate fi o importantă sursă de creştere economică pentru România, creşterea cererii interne va fi cheia unei dezvoltări sustenabile”, subliniază experţii FMI.
Risc de contagiune de la greci
Efectul de contagiune a României din Grecia se poate propaga numai pe cale financiară, dat fiind că băncile greceşti deţin 20% din piaţa bancară românească, în timp ce comerţul bilateral este nesemnificativ, apreciază FMI, dar autorităţile române consideră că băncile greceşti sunt solid capitalizate, iar rezervele valutare ale BNR constituie un tampon eficient împotriva unei eventuale volatilităţi a pieţei. FMI apreciază că România are o capacitate solidă de a rambursa împrumutul, dat fiind că, în 2011, vârful plăţii datoriei va reprezenta 31,6% din totalul rezervelor.
FMI apreciază că în 2010 rata şomajului în România va fi de 10% şi va scădea în 2011 la 8%.
Prin Memorandumul de Înţelegere, autorităţile române se obligă să crească cu 4,3 miliarde de euro plafonul de creditare pentru asigurarea cofinanţării la plata proiectelor de investiţii din fonduri europene.
