Romsilva va relua vânzarea activelor, scopul fiind reducerea cheltuielilor generate de întreţinerea lor. Nu este prima dată când Romsilva scoate la licitaţie cabanele şi cantoanele silvice, fie ca să scape de acuzaţiile că sunt folosite necuvenit, fie ca să nu mai aibă pierderi cu întreţinerea lor. Regia a propus, în prima fază, vânzarea a 51 active.
Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva vrea să scape de construcţii precum foste puncte de achiziţie şi centre de prelucrare a fructelor de pădure, foste ateliere de prelucrare a lemnului, dar şi sedii de cantoane, districte şi de ocoale silvice care nu mai sunt folosite. Acestea din urmă se află, de regulă, pe terenuri retrocedate foştilor proprietari, dar sunt cazuri şi de clădiri din pădurea statului rămase ca enclave în fond forestier privat. Trebuie ţinut seama şi de faptul că aceste construcţii „au o vechime relativ mare şi un stadiu avansat de uzură”, se arată în Nota RNP prin care se propune vânzarea activelor neperformante.
În urma analizei propunerilor direcţiilor silvice, Consiliul de Administraţie al RNP a aprobat „de principiu” scoaterea la licitaţie a 51 de active, din care 29 se află pe terenuri care nu aparţin statului român. Ministerul Mediului a aprobat vânzarea, în prima fază, a 42 de clădiri (17 foste sedii de canton, 3 sedii de district, 1 sediu de ocol, 2 ateliere de împletituri, 7 sedii de cabane şi adăposturi pentru muncitori, 3 gatere şi 2 puncte de achiziţie de fructe de pădure), precizează Nota.
Până la 20 mai 2011, Romsilva a vândut 8 active, cu o valoare totală de 372.332 lei, fără TVA. Sumele încasate din vânzarea acestor active vor constitui venituri suplimentare pentru Romsilva, având în vedere că aceste sume nu au fost prinse în Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, a declarat Sabin Bratu, directorul comercial al Romsilva.
Dificultăţi legale
Nota Romsilva atrage atenţia asupra clădirilor amplasate în fond forestier care nu aparţine statului. „Sunt destul de frecvente cazurile în care proprietarii terenurilor sunt de acord cu scoaterea la vânzare a construcţiilor, participă la licitaţie, dar oferă preţuri mai mici decât preţul de pornire. În astfel de situaţii, licitaţie nu se poate finaliza cu vânzarea”, precizează Nota.
Această situaţie a apărut în urma retrocedării pădurilor, dar pe care statul, în perioada în care a fost proprietar, a construit diferite clădiri. Legile statului român dau prioritate proprietarilor de terenuri în faţa celor care au clădiri pe astfel de terenuri. Evoluţia statutului proprietăţii în România a generat astfel de probleme – unii sunt proprietarii terenurilor şi alţii proprietarii clădirilor. De fapt, clădirile statului din pădure privată nu pot ajunge decât la proprietarul celei din urmă pentru că altcineva nu poate pătrunde pe terenul acestuia.
Vrancea la vânzare
Direcţia Silvică Vrancea a inventariat este 60 de construcţii ca să fie scoase la licitaţia programată la sfâşitul lunii iunie 2011. Reprezentanţii DS Vrancea susţin că aceste clădiri, de regulă, sunt în zone izolate, fără facilităţi şi aflate în prag de paragină, pentru viabilizarea lor fiind nevoie de investiţii mult mai mari decât preţul de pornire a licitaţiilor de vânzare. Pe lângă construcţie, viitorii proprietari pot concesiona terenul din împrejurimi, de regulă o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi.
Cea mai ieftină clădire vrânceană va fi scoasă la licitaţie la un preţ de pornire de 260 de euro, fără TVA (cantonul silvic Fulga), cea mai scumpă fiind sediul Ocolului Silvic Tulnici Lepşa, evaluat la 43.500 de euro, tot fără TVA. În total, DS Vrancea preconizează să câştige peste 340.000 de euro din vânzarea acestor active.
În 2009, Romsilva a mai avut o tentativă de a vinde cabanele şi cantoanele silvice, în total 941 construcţii din patrimoniul propriu, majoritatea cu o mare valoare turistică. Şi la acea vreme, motivul vânzării cabanelor şi a celorlalte active ar fi eficientizarea activităţii Romsilva.
