România şi companii germane sunt interesate de proiectul South Stream, a declarat şeful Gazprom, Aleksei Miller, relatează RIA Novosti. „Constatăm că noi participanţi, partenerii noştri tradiţionali, inclusiv companii germane, îşi exprimă interesul pentru proiect. Dacă apar participanţi şi din alte ţări, proiectul sudic va deveni unul mai paneuropean. Constatăm că şi România se arată interesată”, i-a spus Miller premierului Vladimir Putin.
Reamintim, proiectul South Stream, dezvoltat de Gazprom şi ENI (Italia) prevede ca gazele, după ce pleacă din Rusia, prin Marea Neagră, să ajungă, o ramură, în Grecia şi Italia, iar altă ramificaţie, în Turcia, apoi Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria.
Practic, acest proiect este considerat “rivalul” Nabucco. Unii europeni, probabil sătui să tremure în case de câte ori are chef Moscova (aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, la începutul anului trecut când, din cauza divergenţelor între Moscova şi Kiev, Gazprom a sistat furnizarea gazelor) au hotărât să-şi reducă dependenţa de resursele energetice ale Federaţiei Ruse. Aşa că, au pus la punct un proiect prin care gazele din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu să ajungă pe “Batrânul Continent”. Aşa a apărut proiectul gazoductului Nabucco (susţinut şi de americani), care ocoleşte Rusia şi ca sursă de aprovizionare, şi ca rută de transport. Conducta ar urma să aducă aproximativ 30 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan, Irak şi, probabil, Iran şi Qatar, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, până în Austria. Aici ar urma să se unească cu sistemul european de transport, iar gazele caspice ar urma să ajungă oriunde în Uniunea Europeană.
Rusia a declarat în câteva rânduri că şi România şi-a exprimat interesul pentru a participa la proiectul South Stream. La un moment dat chiar, când poziţia noului Guvern bulgar de centru-dreapta părea ezitantă în ceea ce priveşte continuarea implicării sale în South Stream, Gazprom ar fi ameninţat că va înlocui Bulgaria cu România, dar analiştii au considerat că este un bluf destinat să pună presiune pe Sofia. La rândul lor, declaraţiile oficialilor români în privinţa South Stream nu au fost niciodată tranşante. Poziţia fermă a Bucureştiului este că rămâne deplin angajat în proiectul Nabucco, dar totodată că niciun proiect energetic major nu va ocoli România.
Guvernul rus a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria pentru a construi tronsonul terestru al gazoductului, care îşi propune să transporte 63 de miliarde de metri cubi de gaz rus, ocolind Ucraina. Macedonia a anunţat recent că va începe la 1 octombrie negocieri cu Gazprom pentru a se alătura proiectului de gazoduct South Stream. Şi Serbia a anunţat că este gata să înceapă construcţia conductei de tranzit pentru South Stream, devenind, astfel, prima ţară din Europa care trece la aplicarea proiectului.
Presa bulgară se teme că, dacă România se alătură şi ea proiectului, includerea Macedoniei ar putea ajuta Rusia să ocolească Bulgaria pentru executarea proiectului, în cazul în care relaţiile cu Guvernul de la Sofia ar deveni tensionate. În Bulgaria, gazoductul ar urma să se ramifice în două – o conductă va merge spre Grecia şi sudul Italiei, cealaltă ramificaţie va merge spre Austria şi nordul Italiei traversând Serbia, Croaţia şi Slovenia.
Compania franceză Electricite de France (EdF) intenţionează să se alăture proiectului, ca acţionar, costurile South Stream fiind estimate la 25 de miliarde de euro.
De remarcat, România importă gaze de la Gazprom, prin intermediari, prin conductele Isaccea – Negru Vodă şi Hust – Satu Mare. Astfel, o ramificaţie din conducta South Stream, care doar să reprezintă încă un punct de alimentare cu gaze ruseşti şi care să nu tranziteze, nu este fezabilă economic pentru România.
Concurenţa AGBI
România este implicată şi într-un proiect de transport al gazelor din Azerbaidjan. AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnecter) va aduce circa 7 miliarde mc de gaze anual din Azerbaidjan până la un terminal de lichefiere a gazelor în Kulevi (port în Georgia, pe malul estic al Mării Negre), care se vor încărca pe vase speciale până la un terminal de regazeificare a gazelor la Constanţa, de unde, pe conducte, vor putea ajunge în România şi, de aici, oriunde în Europa. Recent, Ungaria s-a alăturat proiectului. Societatea AGRI LNG Project Company, care care va dezvolta acest proiect, va fi înregistrată în perioada următoare la Registrul Comerţului, ca societate română şi va avea sediul la Bucureşti. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi-a exprimat speranţa că AGRI va putea aproviziona cu gaz şi Republica Moldova sau alte state interesate din zonă.
Concurenţa AGRI nu este reprezentată de ruşi, ci de bulgari. Încă din noiembrie 2009 se discută despre proiectul AGBI (Azerbaidjan Georgia Bulgaria Interconnecter), prin care gazele azere, comprimate, vor ajunge în Bulgaria. Conform informaţiilor anterioare, proiectul ar fi urmat să transporte tot 7 miliarde mc de gaze anual. Acum se discută şi despre gaz natural lichefiat, precum în proiectul AGRI. „Bulgaria vrea să cumpere gaz natural lichefiat din Azerbaidjan via Georgia şi Marea Neagră”, a spus premierul bulgar Boiko Borisov, după o întâlnire cu omologul său georgian Nikoloz Ghialuri, relatează Sofia News Agency.
Ministrul bulgar al economiei, energiei şi transportului, Traicio Traikov, a explicat că în prezent sunt în curs de desfăşurare negocieri cu Georgia pentru a asigura tranzitul a două miliarde de metri cubi de gaz anual, pe care compania bulgară de gaz Bulgargaz, prin subsidiara sa Bulgartransgaz, speră să îi cumpere de la societatea azeră SOCAR. „Bulgartransgaz este foarte aproape de a ajunge la un acord cu SOCAR. După ce se va întâmpla acest lucru, următorul pas va fi încheierea unui contract pentru o soluţie de tranzit”, a precizat Traikov. El a afirmat că, în cursul vizitei sale în Statele Unite, din luna septembrie, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai unei companii americane care se ocupă cu transportul gazului natural lichefiat pe nave. Traikov a explicat că infrastructura pentru comprimarea gazului natural costă de 10 ori mai puţin decât conductele, însă navele sunt scumpe. El a adăugat că reţeaua georgiană de tranzit a gazului trebuie extinsă şi reabilitată.
„Până în 2012, Bulgaria speră să aibă un sistem funcţional de tranzit al gazului din Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, una dintre opţiunile pentru sursele diversificate de gaz natural”, a spus ministrul economiei.
