200 milioane euro în acţiuni Romgaz

Șeful direcţiei Privatizare din Departamentul pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, este de părere că  investitorii români vor investi 200-220 milioane de euro în oferta pentru vânzarea pe bursă a 15% din acţiunile producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş, derulată în noiembrie la BVB. Romgaz este unul dintre cei doi mai producători de gaze din România, alături de OMV Petrom, fiind cea mai profitabilă companie din portofoliul statului.

„Piaţa românească nu este dispusă să plaseze foarte mult. (…) Am optat pentru împachetarea acţiunilor în certificate de deposit (GDR) la Londra”, a afirmat Dumitraşcu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

Autorităţile s-au angajat faţă de FMI să listeze compania de stat la bursă şi estimează că vor atrage 600 milioane euro prin oferta pentru 15% din capitalul Romgaz. Una dintre variantele iniţiale viza o listare duală pentru Romgaz, la Bucureşti şi Londra sau Varşovia. Propunerea a nemulţumit jucătorii din piaţa locală de capital.

Principalul obiectiv al Romgaz: stoparea scăderii producţiei

Potrivit lui Dumitrașcu, principalul obiectiv al planului de administrare al Romgaz este stoparea scăderii producţiei, iar dacă nivelul producţiei companiei de acum 10-12 de ani s-ar fi păstrat importurile de gaze ar fi fost aproape de zero.

„În cazul Romgaz, cu datorii aproape de zero, nu era nevoie o listare pe bursă pentru a atrage investiţii. La Romgaz era nevoie de o creştere a performanţei. Noi am ţinut morţiş ca în planul de administrare principalul obiectiv să fie stoparea scăderii producţiei. Dacă Romgaz şi-ar fi pastrat producţia de acum 10-12 de ani, importurile României ar fi fost aproape zero”, a spus Dumitraşcu, citat de Mediafax.

În ultimii ani, producţia Romgaz Mediaş a scăzut cu o medie anuală de 4,7%. Întrebat de ce Romgaz nu a luat măsuri pentru a stopa scăderea producţiei, Dumitraşcu a spus că nu are un răspuns.

„N-am cum să mă pun în poziţia celor care au fost în diverse poziţii în Romgaz, care au acceptat această realitate. Investiţii s-au făcut, că nu s-au finalizat e la fel de adevarat, poate au fost investiţii neadecvate”, a precizat Dumitraşcu.

Acesta apreciază ca în 2015-2016 importurile de gaze naturale vor tinde să scadă spre zero.

„Prioritar pentru noi nu este să cedăm iniţiativa în aceste companii. Când companiile vor performa aşa cum ne dorim atunci vom ceda iniţiativa în aceste companii”, a mai arătat Dumitraşcu.

Compania Romgaz este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

Munca la stat, incomodă

Oficialul din Departamentul pentru Energie consider totodată că munca la stat nu este comodă, directorii riscând tot timpul sesizări la DNA şi Curtea de Conturi, iar în cazul multor societăţi de stat cei cu responsabilităţi în domeniul financiar au rămas la stadiul de ”mai mic sau mai mare contabil”.

„Pe zona financiară, companiile de stat nu au oameni potriviţi, o spun şi analiştii. Ai noştri au rămas în conceptul unei viziuni limitate şi contabilităţii vechi, este un rol pasiv de mai mic sau mai mare contabil, cu chichiţe prin care să crească în ochii şefului. Este prima nevoie a companiilor de stat, la fel cum au nevoie de jurişti, specialişti pe probleme corporative. Este o problemă generală a companiilor de stat”, a declarat Gabriel Dumitraşcu.

Acesta a adăugat că pentru proiectul managementului privat la companiile de stat „nu au aplicat întotdeauna” persoanele potrivite.

„Selecţia s-a făcut dintre cei care au aplicat. Nu au aplicat întotdeauna cei mai buni. Eu vin din privat, nu-mi convine la stat. Nu este comod să ştii că în orice zi te ameninţă unul sau altul cu DNA sau cu Curtea de Conturi. Eu mi-am asumat problema pe termen lung”, a punctat Dumitraşcu.

Nicolescu (Petrom): România trebuie să fie mult mai activă la Bruxelles

De asemenea, Răzvan Nicolescu, director de afaceri publice în cadrul OMV Petrom, cea mai mare companie din România, spune că România ar trebui să joace un rol mult mai activ la Bruxelles, decât în prezent, şi să influenţeze politicile europene.

„În momentul de faţă nu jucăm la Bruxelles ce ar trebui şi am putea să jucăm. Peste 75% din legislaţia pe care noi o aplicăm în România vine de la Bruxelles. Putem să influenţăm politicile europene, trebuie doar să ne preocupăm. Iar noi nu jucăm ce trebuie să jucăm, iar când trebuie să aplicăm ce se adoptă acolo intervine frustrarea şi avem sentimentul că cineva ne impune decizii”, a afirmat Nicolescu.

Acesta a enumerat ca priorităţi pentru viitoarea strategie energetică îmbunătăţirea eficienţei energetice, siguranţa acestui domeniu şi un management mai performant al companiilor de stat.

„România este în faţa unui paradox. Suntem pe locul 27 din 28 de state în ceea ce priveşte energia consumată pentru a produce o unitate PIB. Deci consumăm foarte multă energie pentru a produce o unitate de PIB, în condiţiile în care preţurile la energie plătite de consumatorii români sunt printre cele mai mici din UE. La gaz natural, doar două ţări stau mai bine decât noi la preţul gazului ajustat la puterea de cumpărare pentru populaţie”, a menționat Nicolescu.

Oficialul Petrom a făcut o comparaţie cu Bulgaria, unde un consumator de gaz plăteşte de 4 ori mai mult decât unul din România, în timp ce la energie electrică preţurile sunt comparabile. Din punct de vedere al siguranţei energetice, România se află pe locul trei în UE în ceea ce priveşte factorul de dependenţă energetică.

„Există o singură ţară în UE independentă din punct de vedere energetic, Danemarca. Estonia se află pe locul al doilea. Locul României ar putea fi îmbunătăţit dacă s-ar creşte producţia internă de hidrocarburi. Acesta este realizabilă”, a arătat Nicolescu.

Totodată, acesta a adăugat că anul acesta Petrom se aşteaptă la o producţie mai mare de petrol şi gaze decât în 2012.

ANRE: Gazele de scumpesc de la 1 octombrie

Preţul gazelor va creşte la 1 octombrie cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru firme, mai puţin decât este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faţă de FMI, întrucât România a reuşit să înmagazineze în depozite mai multe gaze produse intern, de două ori mai ieftin decât cel de importate.

„În depozite, 95% din gaz este din intern, faţă de alţi ani când procentul era de doar 25%. Din acest motiv ANRE nu va creşte mult preţurile finale. La 1 octombrie trebuia, conform calendarului de liberalizare, să creştem preţul cu 3% pentru industrie şi cu 2% pentru casnici. Dar, pentru că avem gaze interne stocate, creşterea va fi de 2% pentru industrie şi de 1% pentru casnici”, a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ.

Șeful autorității a precizat că la 1 ianuarie 2014 „probabil va fi fel”.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să renunţe la preţurile reglementate la electricitate şi gaze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cumpăra anual, în mai multe tranşe, energie şi gaze de pe piaţa liberă.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei a menționat totodată că aplicarea calendarului de dereglementare a preţurilor electricităţii a fost uşurată de scăderea consumului şi a producţiei de energie, care au determinat diminuarea preţului.

„La energie electrică, aplicarea calendarului de liberalizare a fost uşurată de scăderea producţiei, care a dus la scăderea preţului. Media pieţei pe piaţa pentru ziua următoare este de 140-150 lei, cu 100 lei mai puţin ca anul trecut”, a declarat Havrileț.

Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să renunţe la preţurile reglementate la energie electrică şi gaze, diferenţiat pentru populaţie şi industrie. Pentru populaţie, liberalizarea a început în iulie 2013 şi ar urma să se încheie în ianuarie 2018. Pentru companii, preţurile reglementate sunt estimate să dispară în intervalul septembrie 2012-ianuarie 2014.

Primele tranzacţii cu gaze la BRM şi OPCOM, din septembrie

Președintele ANRE a precizat totodată că primele tranzacţii cu gaze naturale la Bursa Română de Mărfuri (BRM) şi la OPCOM, bursa de energie controlată de stat, prin Transelectrica, ar putea fi derulate până la sfârşitul lunii septembrie.

„Noi le-am avizat toate procedurile”, a declarat Niculae Havrileţ.

Înfiinţarea platformelor de tranzacţionare a gazelor este un angajament asumat de Guvern faţă de FMI şi Comisia Europeană.

Furnizorii de energie şi gaze au facturi neîncasate de un miliard euro

La rândul său, directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi în Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu, a subliniat faptul că furnizorii de gaze naturale au facturi neîncasate de 600 milioane euro, iar cei de electricitate de 400 milioane euro, astfel că unele companii din domeniu au intrat în insolvenţă.

„Neplata facturilor la energie şi gaze, din cauza creşterii preţurilor, cel puţin pentru consumatorii noncasnici, conduce la nenumărate cazuri de insolvenţă”, a afirmat Vlăsceanu.

Oficialul ACUE a adăugat că printre datornici se numără inclusiv multe autorităţi locale şi centrale termice care aparţin primăriilor.

Un nou cod al insolvenţei urmează să fie aprobat săptămâna viitoare de Guvern, dar Vlăsceanu a afirmat că noile reglementări nu vor rezolva problemele furnizorilor intraţi în insolvenţă din cauza neîncasării facturilor.

Transelectrica: România, „invadată” de energie de la vecini

Realizarea mai multor interconexiuni ale sistemului energetic naţional cu cele ale statelor vecine reprezintă o şansă pentru producătorii români de energie de a exporta mai mult, dar există şi riscul ca piaţa autohtonă să fie „invadată” de energie din aceste state.

„Sunt producătorii români pregătiţi să facă faţă unei competiţii care poate să fie extrem de interesantă? Nu este doar oportunitatea de a exporta, ci şi de a fi invadaţi de import foarte puternic din ţările vecine”, a afirmat Carmen Neagu, membru al Consiliului de Supraveghere al transportatorului de energie Transelectrica.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exportul de electricitate a scăzut cu 11,3% în primele şapte luni. Transelectrica estimează pentru perioada 2014 – 2017 o scădere anuală de aproximativ 4% a consumului de electricitate.

Transelectrica este compania care administrează sistemul naţional de transport al electricităţii. Printre obiectivele companiei se numără şi construirea mai multor linii de export de electricitate către Ungaria, Serbia, Republica Moldova şi Bulgaria.

Transelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Anghel (BVB): Statul să renunţe la poziţia de acţionar majoritar la companiile deținute

Statul trebuie să renunţe la poziţia de acţionar majoritar la companiile pe care le deţine, afirmă preşedintele BVB Lucian anghel, care a dat ca exemplu cel mai mare producător de cupru din Polonia, a cărui capitalizare a crescut de 10 ori după ce participaţia statului a scăzut sub 50%.

„KGHM este a doua mare companie listată la bursa de la Varşovia, a fost listată în 1997. A fost listat iniţial 30%, iar apoi statul a început să mai vândă. Statul nu mai este majoritar, mai deţine doar 31,7% din acţiuni, nu 51%. Faţă de 1997, când deţinea peste 50%, compania este de zece ori mai valoroasă. Acum doi ani, a cumpărat o companie din Canada, ceea ce în România nu este posibil”, a afirmat Anghel.

Șeful BVB a arătat că în aceste condiţii pentru stat este mai avantajos să deţină un pachet minoritar în raport cu participaţia majoritară.

„Este în interesul statului să dezvolte alternative de finanţare, iar bursa este o alternativă. Investiţiile înseamnă locuri de muncă şi nivel de trai (…) După succesul Transgaz, vom reuşi până la finele acestui an să aducem pe bursă compania privată Adeplast, să se finanţeze prin bursă”, a mai spus Anghel.

Președintele Bursei a arătat că o altă alternativă de finanţare a companiilor decât listarea sunt bondurile corporative. Până în prezent, prin BVB s-au realizat finanţări prin bonduri corporative de 1 miliard de lei.

În opinia lui Lucian Anghel, managementul companiilor de stat ar trebui să primească o parte din bonusuri în acţiuni, ceea ce i-ar determina şi mai mult să crească eficienţa şi profitabilitatea acelei companii.

„Statul ar trebui să modifice acea lege din 1997, prin care să permită managementului să primescă o parte din partea variabila în acţiuni, chiar şi angajaţii. Dacă va face asta, va motiva managementul să genereze o profitabilitate atât de mare încât preţul acţiunii să crească şi astfel şi valoarea pachetului pe care îl deţine. Şi aşa nu trebuie să mai ai nicio ţintă de performanţă, fiindcaă managementul va trage în direcţia eficientizării companiei, creşterii preţului acţiunii. Managementul trebuie foarte bine stimulat”, a declarat Anghel.

Reprezentantul BVB a dat exemplu compania de utilităţi cehă CEZ, unde 1% din acţiuni sunt pentru management, pachet care valoarează 160 milioane euro. „CEZ are de 10 ani acelaşi management şi de la listarea la bursă este de 10 ori mai valoroasă”, a arătat Anghel.

Guvernul a limitat salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentând de şase ori salariul mediu brut în ramura respectivă.

Astfel, remuneraţia membrilor executivi ai CA este formată dintr-o indemnizaţie fixă lunară care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar din ramura în care îşi desfăşoară activitatea regia sau societatea respectivă, medie comunicată de INS, şi dintr-o componentă variabilă revizuită în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contractul de mandat.

Remuneraţia directorilor nu poate depăşi nivelul stabilit pentru membrii executivi ai CA şi este unica formă de remuneraţie pentru directorii care îndeplinesc şi calitatea de administratori.

Această măsură a fost urmare a informaţiilor că directorii companiei Nuclearelctrica ar putea câştiga până la 210.000 euro pe an, în timp ce membrii Consiliului de Administraţie ar putea încasa 84.000 euro pe an, dacă AGA, controlată de stat, aprobă propunerea ca directorii executivi să primească indemnizaţii lunare de până la 76.800 lei.