Una caldă, alta rece cu SUMAL 2.0. În cele din urmă, autoritățile au dat drumul la partea din programul informatic privind trasabilitatea lemnului destinat cetățenilor, numit „Inspectorul Pădurii”, dar aplicațiile pentru agenții economici sunt blocate aproape în totalitate. Tot „Inspectorul Pădurii” dă de gol autoritățile; pentru ziua de 10 februarie, nu prea găsești avize de transport emise, iar acum este o perioadă când se exploatează pădurea din plin. De aceea, cele mai mari și importante structuri din domeniu au inițiat o petiție prin care solicită celor mai înalte foruri din țară să se ia măsuri pentru reglementarea situației.
După presiuni din partea media și a societății civile, Ministerul Mediului și STS au anunțat că, până pe 10 februarie 2021 va fi gata aplicația „Inspectorul Pădurii”, prin care populația poate verifica legalitatea unui transport de lemn. Pe seară, a venit anunțul mult așteptat.
„Începând din această seară, de la ora 18:00, noua versiune a aplicației Inspectorul Pădurii poate fi accesată de către public. Aplicația Inspectorul Pădurii este instrumentul prin care orice cetățean poate interoga baza de date a SUMAL 2.0 și poate afla detalii despre transporturile de material lemnos. Accesul în aplicație se va putea realiza de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro”, a anunțat Ministerul Mediului.
Se pare că cetățenii au avut mai mare trecere la STS, pentru că aplicația va fi disponibilă pentru terminale cu sisteme de operare atât Android, cât și iOS; agenții economici nu au la dispoziție variantele pentru iOS. „Ambele versiuni au fost încărcate pe platformele dedicate (Google Play și AppStore) și vor fi disponibile pentru descărcare în scurt timp, după finalizarea procedurilor de securitate ale platformelor”, susține comunicatul. Până la publicarea acestei știri, aplicația nu era disponibilă pentru telefoane.
Noua formă a aplicației „Inspectorul Pădurii”, din cadrul programului SUMAL 2.0, pare că asigură ceva informații. „ La <Avizele de transport>, vor fi afișate pe hartă avizele din ultimele 96 de ore. Asupra acestora pot fi efectuate căutări după numărul de înmatriculare, cod aviz, număr APV din care provine avizul căutat sau după un anumit tip de transport”, se arată în comunicat, care precizează că cetățenii vor avea acces și la transporturi mai vechi de atât, dar în baza unei solicitări. „Traseul parcurs de mijlocul de transport va fi disponibil pentru vizualizare la 24 de ore de la încheierea transportului, pentru o perioadă de 24 de ore”; susține comunicatul, care nu precizează dacă populația va avea acces la pozele cu mijloacele de transport.
Cât privește actele de punere în valoare (APV), adică ceea ce se taie, acestea vor fi afișate pe hartă în stările în care se regăsesc la momentul accesării portalului. „Sunt permise o serie de filtre de căutare asupra ocolului emitent al APV, asupra stării APV și asupra numărului APV. Pentru fiecare APV vor fi afișate informații, în măsura în care ele sunt disponibile, pentru starea în care se regăsește la momentul căutării APV selectat pentru vizualizare”, spune comunicatul.
„Toate funcționalitățile aplicației și categoriile de informații la care publicul are acces au fost stabilite prin HG nr. 497 din 25 iunie 2020”, completează documentul.
Petiție pentru repararea SUMAL
Mai toată comunitarea forestierilor s-a unit și a lansat în spațiul public o petiție, spre semnare, prin care se solicită măsuri pentru reglementarea situației. Lipsește Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, lesne de înțeles, având în vedere că este structură de stat, dar puternic reprezentată de Federația Sindicatelor Silva a lucrătorilor din regie.
„Prin această petiție, semnatarii solicită revizuirea în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”, se arată într-un comunicat de presă al Comunității Forestierilor Fordaq.
„Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maxim o treime din nivelul normal de activitate”, susține documentul.
Pe fond, autorii petiției arată că pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minim 6 ori a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție.
De asemenea, se arată că suprareglementarea măsurilor pentru combaterea tăierilor ilegale are efecte contrare celor urmărite, conducând la birocrație, corupție și concentrarea pe conformarea formală și nu pe obiective privind buna administrare a pădurilor.
„Trebuie subliniată și disproporția uriașă între costurile acțiunilor de pază a pădurilor, respectiv a controlului și rezultatele acestor controale. Conform unui comunicat al Poliției Române, toate acțiunile de control din anul 2020, la nivel național, au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m3 de material lemnos. Cât reprezintă 80.000 m3 raportat la cei 18 milioane m3 exploatați legal anual? Reprezintă 0,5%. Mult sub marja de eroare de 2-4% pentru măsurarea lemnului fasonat, cea mai precisă măsurare!”, susține comunicatul.
Forestierii arată că implementarea SUMAL 2.0 presupune costuri foarte mari. Numai telefoanele compatibile cu programele create, adică minim Android 10 și 4 GB RAM, pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro. Apoi, funcționarea la o treime din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 de angajați, pentru o săptămână, înseamnă costuri de 100 de milioane de euro. „Măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minim 6 ori, costă minim 2 Euro/m3/ măsurare. Costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minim 200 de milioane de Euro/an”, au socotit forestierii.
„Normalitatea este să revenim la concentrarea urmăririi trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici și la direcționarea controlului pe zone și activități de risc, așa cum prevede EUTR și așa cum este practica în țările europene”, se arată în document.
„Pentru industria lemnului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.
„Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și Directiva Europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decât atât, experiența primelor 9 zile de funcționare ne-a arătat că sistemul, așa cum este acum, blochează aprovizionarea cu lemn și mărește costurile de fabricație ale mobilierului. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare demult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”, susține Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România.
Petiția este adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, domnului Florin Cîțu, Prim-Ministrul României, Doamnei Anca Dragu, Președintele Senatului și Domnului Ludovic Orban, Președintele Camerei Deputaților.
Ea este susținută de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri.
Ursul buclucaș
Pe de altă parte, sincopele de funcționare, din ce în ce mai dese și mai de durată ale SUMAL 2.0, afectează serios activitatea industriei lemnului, aflat în prag de blocare. Mai mult nu funcționează și pune la încercare nervii utilizatorilor. Toate canalele de comunicare alte forestierilor sunt pline de nemulțimirile acestora cu privire la nefuncționarea SUMAL 2.0. Chiar proaspăta aplicație „Inspectorul Pădurii” dă măsura dezastrului; SUMAL emite avize de transport și pe câte o zi și jumătate, timp în care un camion poate să traverseze țara cel puțin de 2 ori.
Oamenii au încercat orice ca să se conformeze cerințelor, dar nu reușit. De fapt, autoritățile au anunțat că programul va funcționa cu intermitențe pentru că se lucrează la mentenanța sistemului. În plină zi, fapt ce a nemulțumit și mai mult utilizatorii.
În cele din urmă, în centrul atenției a ajuns un „urs”, personajul desenat de IT-știi STS ca să facă interfața SUMAL 2.0 mai prietenoasă. Apare când ceva nu merge bine. A fost laitmotivul zilei. În cele din urmă, și ursul a dispărut de pe ecranele calculatoarelor, spre hazul, amar, al utilizatorilor.
