Ziua Mondială a Apei trezeşte nostalgii lui Tăriceanu

Ziua Monadială a Apei a fost celebrată de Administraţia Naţională Apele Române în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică din Bucureşti, în prezenţa lui Ivan Patzaichin, a ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, dar mai ales a lui preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, care a predat la această facultate. Toţi cei prezenţi au arătat importanţa apei în asigurarea dezvoltării durabile a societăţii, dar au fost de acord că viaţa publică a României de azi este dominată de problemele legate de corupţie şi activitatea DNA.

Apa reprezintă, în aceeaşi măsură ca şi pădurea, securitatea unei ţări, iar un lucru foarte important este să avem grijă de calitatea apei, a declarat, joi, în cadrul unui simpozion de specialitate, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. “Mi-ar fi plăcut ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să aibă o altă greutate la nivel de Guvern. Cred că voi reuşi, poate, ca prin Strategia de securitate a proiectului pe care specialiştii din cadrul ministerului, oameni de ştiinţă, Academia Română o vor scrie şi va fi în dezbatere, importanţa mediului să ştim că este, de fapt, importanţa modului în care trăim”, a afirmat Gavrilescu.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 22 martie a fiecărui an drept “Ziua Mondială a Apei” prin adoptarea unei rezoluţii şi este sărbătorită începând cu anul 1993. Marcarea Zilei Mondiale a Apei reprezintă un apel către toate autorităţile şi comunităţile locale, agenţii economici şi populaţie, în vederea consumului raţional de apă, fără risipă şi cu un interes sporit în ceea ce priveşte calitatea rezervelor naturale de apă.

Strategia Dunării lui Tăriceanu

Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este singurul proiect european de anvergură pe care România îl promovează ca stat membru, a declarat, joi, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului României.

“De foarte multe ori văd că există superficialitate şi formalitate în abordarea unor probleme şi mă deranjează. Eu am învăţat de la profesorii mei să construiesc. Azi, din păcate, se pare că moda este diferită. În loc de <a face>, mai degrabă devine verbul <a fura> în dezbaterea publică din aceste zile. Personal, am o abordare care se bazează pe construcţie, a lăsa ceva durabil. Astfel, proiectul privind Strategia Dunării l-am gândit în 2008, când aveam funcţia de prim ministru, însă poate cu ceva mai mult realism, mi-am dat seama că un astfel de proiect promovat de România la nivelul Uniunii Europene s-ar putea să aibă şanse pentru că România era la vremea aceea proaspăt membru al Uniunii. La ora actuală, Strategia Dunării este, nu numai cel important proiect european promovat de România, ci, din păcate, şi singurul proiect”, a spus Tăriceanu.

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, nouă sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria şi Croaţia), restul fiind state non-membre (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina). Uniunea Europeană a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în politica de coeziune 2007-2013.