Un calcul sumar arată că autorităţile au cheltuit, din banii noştri, de contribuabili, pentru deszăpezire, mai mult de 100 de milioane de euro, sume puse la bătaie numai de Ministerul Transporturilor, de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi de primăriile celor şase sectoare ale Capitalei.. Este o afacere profitabilă pentru operatorii care încheie contracte pe bani publici. Indiferent că ninge sau nu, companiile de profil încasează sume imense chiar şi numai prin staţionarea utilajelor. În anii trecuţi, deszapezirea fără zăpadă ne-a costat circa 30 de milioane de euro, din aşa-numita taxă de aşteptare.
80 de milioane eruo numai la Transporturi
Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, estimează că în această iarnă se cheltuie aproximativ 80 de milioane de euro pentru acţiunile de deszăpezire pe autostrăzile şi drumurile naţionale. Din cauză că a fost o iarnă dificilă, banii sunt de patru ori mai mulţi decât se stabilise iniţial. Aceasta înseamnă, în opinia lui Berceanu, că vor fi mai puţini bani pentru investiţiile programate pentru vară.
În privinţa autostrăzilor Bucureşti-Piteşti (A1) şi Bucureşti-Cernavodă (A2), valoarea contractelor se ridică, cumulat, la valoarea de aproximativ 19,1 milioane de euro (fără TVA). „CNADNR a semnat contractele având ca obiect închirierea de autoutilaje şi echipamente, cu personal deservent şi personal muncitor şi aprovizionarea cu sare, clorură de calciu şi mixtură stocabilă pentru deszăpezirea autostrăzilor A1 şi A2 în iarna 2009-2010”, se menţionează într-un comunicat al companiei.
Cele două companii contractate sunt Argecom – care mai are în atribuţii şi modernizarea Transfăgărăşanului – şi Gecor, client mai vechi pentru contractele de modernizare a unor tronsoane de drumuri judeţene şi naţionale.
400.000 de euro deja la Romprest
Primăria Sectorului 1 a cheltuit până acum, pe deszăpezire, circa 400.000 de euro, bani pe care i-a virat prestatorului de servicii cu care are contract, firma Romprest. “Suma totală cheltuită din luna decembrie 2009 până la data de 10 februarie a.c. este de 1.521.859,11 lei (aproximativ 400.000 de euro), reprezentând costurile acţiunilor de deszăpezire a arterelor principale şi a infrastructurii secundare din Sectorul 1. Costurile au în vedere substanţele şi materialele antiîngheţ şi antiderapante folosite, combustibilul utilajelor de intervenţie şi plata orelor suplimentare lucrate de muncitori. Precizăm că plăţile au fost făcute în funcţie de eficienţa cu care a intervenit operatorul de salubritate. Am plătit şi plătim doar pentru străzile pe care operatorul de salubritate a intervenit. Menţionăm că sumele cheltuite pentru activitatea de deszăpezire s-au încadrat în plafonul stabilit în bugetul local”, ne-a declarat primarul Andrei Chiliman, amintind că Sectorul 1 reprezintă o treime din suprafaţa Capitalei.
Primăria Sectorului 6 estimează că va cheltui pentru deszăpezire circa un milion de euro în fiecare lună de iarnă, până acum achitând deja un milion către firma URBAN. La celelalte sectoare – mai puţin Sectorul 5, care a reziliat contractul cu REBU şi apelează numai la serviciile ADP – calculele nu s-au făcut încă, dar sumele sunt asemănătoare.
Taxa de aşteptare a zăpezii
Acum două ierni, când a mai nins, Primăria Sectorului 2 a cheltuit peste 12 milioane de lei pentru ca firma Supercom să împrăştie zăpada. În Sectorul 4, suma cheltuită de REBU a ajuns la 33 de milioane de lei. ADP Sector 5 a primit pentru fiecare lună de iarnă trei milioane de lei din bugetul primăriei. Conform contractelor, din totalul timpului de lucru, 30% este afectat acţionării, restul de 70% pentru staţionare (aşteptare) la opt ore de program zilnic. Chiar dacă nu ninge nici măcar o zi, cum s-a întâmplat în anii trecuţi, primăriile plătesc oricum 60% din contract. De aici şi dezinteresul firmelor de deszăpezire, care preferă să ia câteva amenzi simbolice, decât să-şi facă treaba ca la carte, conform contractului cu primăria de sector.
Oprescu licitează contractele la Capitală
Primarul general Sorin Oprescu a anunţat că licitaţiile pentru serviciile de deszăpezire şi salubrizare a sectoarelor bucureştene vor fi organizate, începând din 2010, de către municipalitate, şi nu de primările de sector, ca până acum. „Licitaţia va fi făcută de Primăria Capitalei, iar caietul de sarcini va fi întocmit împreună cu specialişti de seamă ai Uniunii Europene, dar şi cu reprezentanţi ai celor şase sectoare din Capitală. Dorinţa mea este ca oraşul să fie funcţional şi, cu toată sărăcia noastră, înţeleg că acest lucru trebuie să fie făcut aşa cum trebuie”, a spus Oprescu la Comandamentul de deszăpezire.
Primarul Capitalei nu a stabilit încă data la care va fi organizată licitaţia, însă a precizat că la aceasta vor participa şi firme din ţările europene, având în vedere că este vorba de o licitaţie internaţională.
Oprescu a mai spus despre caietele de sarcini că vor avea capitole atât pentru deszăpezire, cât şi pentru salubrizare. De asemenea, vor fi particularizate în funcţie de dimensiunile teritoriale ale fiecărui sector, urmând să fie preluat modelul european atât în privinţa utilajelor, cât şi a modului de întocmire a caietelor de sarcini.
Boc vrea alte “tractoraşe”
Nemulţumit de “tractoraşele” folosite la deszăpezirea unor tronsoane de drum importante din ţară, premierul Emil Boc a anunţat că, pentru atribuirea unui contract de deszăpezire, condiţiile impuse vor fi modificate, astfel încât la licitaţii să nu se mai poată prezenta decât firmele care dispun de utilaje corespunzătoare unor astfel de intervenţii. Şeful Guvernului a inspectat noaptea, neanunţat, Autostrada Bucureşti-Constanţa şi drumul naţional Bucureşti-Giurgiu, şi s-a supărat foc. „Trebuie utilaje mai mari, care să facă faţă la deszăpezire, nu tractoraşe cu care să te joci pe străzi lăturalnice prin oraş. Nu ai voie să participi la licitaţie dacă nu prezinţi înainte un standard minimal de utilaje care să facă faţă lucrăilor de deszăpezire, pe autostradă şi pe arterele mari. Ce am văzut pe autostradă m-a nemulţumit din perspectiva utilajelor găsite acolo. Mă aşteptam să găsesc, aşa cum am văzut în străinătate, utilaje mari, de capacitate maximă, care să poată face faţă la zăpadă de 20 de centimetri”, a spus Boc.
Magda SEVERIN
