Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), în trimestrul III 2011, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2402 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2012 lei lunar pe gospodărie (700 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 390 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană). Nu este o veste prea îmbucurătoare, dacă se compară rezultatele cu cele înregistrate în trimestrul III 2008 (când economia creştea cu circa 9%) şi se adaugă şi inflaţia: veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2164 lei pe gospodărie şi 743 lei pe persoană, iar veniturile băneşti au fost, în medie de 1836 lei lunar pe gospodărie (630 lei pe persoană).
Conform INS, în trimestrul III 2011, veniturile din salarii au reprezentat 50% din veniturile unei gospodării, veniturile în natură – 16,2%, venituri din agricultură – 3,6%, venituri din prestaţii sociale – 24%, venituri din activităţi independente – 2,8%, venituri din proprietate – 0,1%, alte venituri – 3,3,%.
Spre comparaţie, în trimestrul III 2008, veniturile salariale erau de 53,3% (adică mai mulţi români aveau servicii şi se câştiga mai bine), venituri din prestaţii sociale – 20,8% (adică erau mult mai puţine persoane asistate), venituri în natură – 15,2% (adică românii mâncau mai puţin “de la ţară” şi mai mult din supermarket-uri). Practic, veniturile în nautiră şi cele din prestaţii sociale “i-au scos” pe români “la lumină”. Pe de altă parte în 2011 au crescut veniturile din agricultură faţă de 2008, când acestea erau de 2,9% (adică 2011 a fost un an agricol bun, iar ţăranii au reuşit să obţină ceva bani pe produsele lor). Venituri din proprietate au scăzut de la 0,2% în trimestrul III 2008, la 0,1% în 2011, ceea ce înseamnă că veniturile din chirii şi din dobânzile la depozite bancare s-au înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă din 2008. De asemenea, s-au diminuat şi veniturile din activităţi independente (2,8% în 2001 faţă de 3,5% în 2008), adică nici ziariştii, actorii, sculptorii etc nu mai câştigă ca altădată.
Conform INS, în trimestrul III 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,4% din salarii (în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 2,8 puncte procentuale faţă de trimestrul I), de 23,4% din prestaţii sociale (în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II şi cu 0,6 puncte procentuale faţă de trimestrul I), veniturile în natură reprezentând 7,1% din total (în scădere cu un punct procentual faţă de trimestrul II şi cu 2,1 puncte procentuale faţă de trimestrul I 2011).
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28%) şi celor din prestaţii sociale (25%).
Băutura şi ţigările “mănâncă” din cheltuieli
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul III 2011, în medie, de 2167 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,2% din nivelul veniturilor totale.
Cel mai mult (70,2%) românii cheltuie pe consum, urmat de taxe şi impozite (16,5%). În aceeaşi perioadă a anului 2008, românii au cheltuit 70,9% pe consum şi 15,9% pe taxe, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că a scăzut consumul în România, iar pe de altă parte fie că s-au majorat taxele, fie că au scăzut veniturile reale ale populaţiei.
În ceea ce priveşte cheltuielile de consum, românii dau cei mai mulţi bani pe mâncare (40,8%, mai mult decât în 2008, când chletuiau 40,3%) şi pe întreţinerea de acasă (15,1%, mult peste cei 13,6%, cât se plătea în 2008 pe energie electrică, termică, gaze, apă etc). Pentru că s-au scumpit băutura şi ţigările, 7,8% din cheltuielile românilor s-au dus pe acestea, faţă de 6,4% în 2008. S-au majorat, de asemenea, cheltuielile cu sănătatea, de la 3,9% în 2008, la 4,8% în trimestrul III 2011 (aceasta şi pentru că s-au scumpit enorm medicamentele şi s-a modificat modalitatea de compensare a acestora). Toate celelalte cheltuieli au scăzut: comunicaţii, transport, dotarea locuinţei, hoteluri şi restaurante, dar, mai ales, educaţie şi cultură.
